Discuții privind statutul regiunii Nagorno-Karabah au început încă din 1917, după Revoluția Rusă și retragerea trupelor ruse din Caucaz. Atât Armenia, cât și Azerbaidjan au revendicat regiunea ca fiind a lor când au devenit independente în mai 1918.
Un Congres ales de rezidenți a votat în unanimitate ca regiunea să devină parte a Republicii Armenia, dar când Uniunea Sovietică a preluat controlul asupra Caucazului, Nagorno-Karabah a fost plasat în granițele Azerbaidjanului. Frontierele regiunii au fost trasate astfel încât să nu fie învecinate cu Republica Sovietică Socialistă Armeană (RSS) și au fost finalizate în 1923, regiunea Nagorno-Karabah devenind astfel parte a Republicii Sovietice Socialiste Azerbaidjan.
Zeci de ani după aceea, Partidul Comunist și conducerea de la Moscova au reprimat orice sentiment naționalist sau religios care putea cauza probleme, dar în 1988 puterea legislativă din Nagorno-Karabah și-a afirmat intenția a se uni cu Armenia. În 1991 cele două republici și-au declarat independența față de Uniunea Sovietică.
Ulterior retragerii trupelor ruse, între cele două părți s-a declanșat un război (în primele luni ale anului 1992), iar până în 1993, Armenia controla regiunea Nagorno-Karabah și ocupa 20% din teritoriul azer înconjurător. Luptele s-au încheiat în mai 1994, odată cu semnarea Protocolului de la Bishkek.
Deși în 1994 a fost semnat un acord de încetare a focului, în mod frecvent între Armenia şi Azerbaidjan s-au înregistrat ciocniri în Nagorno-Karabah, precum şi de-a lungul frontierei dintre ele, incidente care au escaladat major în două momente: un război de 4 zile care a avut loc în aprilie 2016 și conflictul din 2020.
Războiul de 4 zile – Acest conflict a fost declanşat de forţele azere, care au lansat un atac asupra liniei de contact cu Nagorno-Karabah, luându-i prin surprindere pe armeni. Începând din a doua zi, odată cu mobilizarea forţelor armate armene, atacurile s-au intensificat, provocând daune majore pentru ambele părţi. Pe 3 aprilie, Azerbaidjan a anunțat unilateral încetarea focului, însă partea armeană a continuat să contraatace pentru a recâştiga teritoriile pierdute. Cu implicarea Federației Ruse, Războiul de 4 zile a încetat pe 5 aprilie, fiind semnat și un acord de încetare a focului.
Conflictul din 2020 – Ciocnirile militare s-au intensificat începând cu luna iulie, după ce între cele două părţi au avut loc schimburi de focuri care s-au soldat cu zeci de victime, iar pe 27 septembrie 2020 a escaladat, părțile acuzându-se reciproc de relansarea ostilităților.
Oficialii de la Erevan au declarat că au ripostat la atacul aerian şi de artilerie al Azerbaidjanului asupra regiunii Nagorno-Karabah, în timp ce reprezentanții azeri au afirmat că „nu au făcut altceva decât să răspundă la o agresiune a forţelor armate armene”.
Confruntările au dobândit noi valenţe geopolitice, în condiţiile în care s-a vehiculat implicarea Turciei şi a Rusiei în susţinerea uneia sau alteia dintre părţi, şi a generat îngrijorări serioase la nivel internaţional, mai ales că tensiunile puteau genera instabilitate în Caucazul de Sud pe unde trec importante conducte de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.
După lupte intense, care s-au soldat cu sute de victime, pe 9 noiembrie 2020 Armenia și Azerbaidjan au încheiat un acord pentru încetarea acțiunilor militare în regiunea Nagorno-Karabah, intermediat de Federaţia Rusă. Termenii acordului au permis Moscovei să disloce în regiunea Lachin un contingent de trupe de menţinere a păcii (format din 1.960 militari cu armament de infanterie, 90 de transportoare blindate, 380 de automobile şi tehnică specială aferentă) pentru o perioadă de cinci ani, care poate fi prelungită automat pentru încă cinci ani.
Acordul însă nu a pus capăt disensiunilor dintre Armenia şi Azerbaidjan, care au continuat să se acuze reciproc de acţiuni militare. Un astfel de moment este cel de la jumătatea lunii noiembrie 2021, când oficialii armeni au acuzat forțele armate azere că au lansat atacuri militare cu sprijinul Turciei, soldate cu victime în rândul trupelor armene şi cu pierderea controlului asupra a două poziţii de luptă.
La rândul său, ministerul azer al apărării a declarat că forțele armate armene şi-au dorit ocuparea unor poziţii favorabile, executând acţiuni militare în orașul Goris, în districtele Kalbajar și Lachin, precum și în apropierea localității Jermuk de la frontiera comună. Acestea ar fi provocat rănirea mai multor soldaţi și distrugerea echipamentului militar din zona de conflict.
Tensionarea situației de securitate de la frontiera armeano-azeră a implicat din nou Rusia, care şi-a asumat rolul de mediator al divergenţelor. Astfel, la 26 noiembrie 2021, la Soci, a avut loc o întrevedere între președintele Vladimir Putin, premierul armean Nikol Pashinyan, și președintele azer Ilham Aliev, în cadrul căreia liderul rus a lansat un apel la aplanarea tensiunilor și a adus în discuţie demarcarea granițelor dintre cele două state.
Deşi ostilităţile au încetat în mare măsură, situaţia din prezent este departe de a fi paşnică, fiind raportate incidente localizate. Cele trei întâlniri recente dintre Nikol Pashinyan şi Ilham Aliev, dintre care două au fost mediate de UE, au înregistrat rezultate modeste. Unul dintre obiective ar fi stabilirea unei linii directe între miniştrii apărării din cele două state pentru prevenirea confruntărilor la frontieră. Un altul ar fi decizia celor două state de a adopta măsuri pentru deblocarea legăturilor feroviare. Însă obiectivul cel mai important, și anume acceptarea de către părți a unei noi demarcări a frontierei, nu a fost atins.
Bibliografie:
- SUA: lawfareblog.com/histoty-behind-violence-nagorno-karabakh/ 19.10.2020; Council on Foreign Relations: cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/nagorno-karabakh-conflict/ 02.03.2022;
- Arabia Saudită: Center for Conflict and Humanitarian Studies: chs-doha.org/en/News/Pages/The-Nagorno-Karabakh-Conflict-Current-Situation-and-Possible Developmenmts-Lecture.aspx/ 20.02.2022;
- România: romania.europalibera.org/a/cinci-lucruri-cheie-de-știut-despre-conflictul-din-nagorno-karabah/30894640.html
- UE: Euobserver.com/17.02.2022; bbc.com/10.11.2020, 16.11.2021
