Asia Centrală s-a aflat, tradițional, într-un con de umbră. Media occidentală a fost, în general, puţin preocupată – şi atentă – la evoluţiile de pe spaţiul respectiv. Însă această zonă a continentului merită o mai mare atenție din partea analiștilor, dar mai ales din partea celor implicați, activ sau pasiv, în conflictul din Ucraina.
La începutul anului 2022, pe măsură ce tensiunile ruso-ucrainene creşteau în intensitate, revoltele de stradă apărute în Kazahstan au luat lumea pe nepregătite. S-a vorbit atunci despre posibile „revoluţii colorate”, o potenţială schimbare a cursului istoriei pentru Kazahstan, speculându-se inclusiv pe marginea unor posibile intenţii ale Kremlinului de a-şi consolida controlul asupra statului central-asiatic.
Temerile s-au amplificat în momentul solicitării – de către președintele Kazahstanului, Kasâm Jomart Tokaev – a sprijinului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), sub pretextul „atacurilor teroriste”, instrumentalizate de entități externe, ce se derulau în diverse părți ale țării. Este lesne de înțeles de ce – la momentul respectiv – intervenția OTSC a părut scoasă direct din playbook-ul rusesc. De altfel, SUA au reacționat, prin vocea secretarului de stat Anthony Blinken, care a subliniat că “o lecție a istoriei recente este că odată ce rușii se află în casa ta, este, uneori, foarte dificil să îi faci să plece”. Pe de altă parte, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a făcut, la rândul său, o remarcă asemănătoare – dar mult mai dură – la adresa SUA.
„Părintele națiunii”, tot mai în umbră
Impresia generală rămasă în urma protestelor izbucnite în Kazahstan la începutul lunii ianuarie a fost cea a unor conflicte interne între actualul preşedinte al republicii, Kasâm Jomart Tokaev, şi Nursultan Nazarbaev, fostul ocupant al acestei funcţii. În urma revoltelor, Nazarbaev a fost înlăturat din funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate al ţării, alături de alţi apropiaţi ai săi (cum ar fi Karim Massimov, fost șef al structurilor de securitate), de asemenea, îndepărtaţi din poziţiile de putere.
Influenţa lui Nazarbaev – care a beneficiat, anterior, de statutul onorific de „părinte al naţiunii” – a fost mai departe redusă cu ocazia referendumului derulat în iunie, în urma căruia 77% din populație a aprobat modificările constituţionale propuse de Kasâm Jomart Tokaev. Printre altele, acestea au vizat eliminarea mai multor prerogative ale preşedintelui, precum şi interzicerea accesului rudelor și apropiaților liderilor politici la funcțiile guvernamentale importante.
Modificările realizate sub mandatul lui Tokaev, reales în funcție noiembrie 2022 cu 81,31% voturi pentru un nou mandat de 7 ani, conduc la implementarea unui nou model de guvernare în fosta republică sovietică, caracterizat printr-o mai bună separare a puterilor în stat şi prin scăderea rolului preşedintelui, fapt ce ar putea semnala o încercare de stabilizare a statului, și de creare a unui mediu mai deschis, mai atrăgător pentru investițiile străine.
Kazahstan – și, la nivel mai larg, spațiul Asiei Centrale – au fost percepute, tradițional, areale aflate sub influența Kremlinului. Statele respective împărtășesc o istorie comună cu cea a Rusiei, în calitate de foste părți integrante ale URSS, și au, încă, pe teritoriul lor, populații însemnate de etnici ruși, dar și infrastructuri care sunt, în continuare, utilizate de Rusia (ex: cosmodromul Baikonur din Kazahstan, pe care statul rus a primit să îl utilizeze până în 2050, în anumite condiții).
Cu toate acestea, în Asia Centrală s-au format, treptat, legături cu alți actori relevanți în plan global sau regional, precum China sau Turcia, inclusiv pe fondul segmentării și al descendenței etnice specifice arealului.
Summit-ul Organizației de Cooperare de la Shanghai
Tot în contextul războiului ruso-ucrainean – aflat, acum, într-un stadiu mult mai avansat – a stârnit interesul Summit-ul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), din 15-16 septembrie, în Samarkand, Uzbekistan.
Atenția a fost îndreptată, în principal, înspre atitudinea – destul de rece – faţă de Vladimir Putin și reacțiile cu tentă dezaprobatoare ale liderilor unor state importante, precum China sau India, în raport cu acțiunile Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, în marja evenimentului au fost discutate inclusiv proiecte investiționale și acorduri de cooperare sau care privesc dezvoltarea economică.
Membrii OCS s-au pus de acord asupra intensificării schimburilor în monedele naționale proprii (cu consecințe asupra dependenței de dolarul american) și a dezvoltării infrastructurii regionale (cu beneficii în ceea ce privește accesul la materii prime sau costurile de transport).
Inițiative de proiecte concrete în regiune vizează construcția a două căi ferate – pe traseul Termez–Mazar-e-Sharif-Kabul-Peshawar (care ar urma să deschidă, pentru Uzbekistan, porturile pakistaneze din Marea Arabiei) și pe ruta Torugart – Jalalabad (care va conecta China, Kârgâzstan şi Uzbekistan).
Asia Centrală este o componentă importantă a așa-numitei Belt and Road Initiative – proiectul-simbol al guvernării lui Xi Jinping. Inițiativa (anterior cunoscută sub numele „One Belt One Road Initiative”) a fost lansată chiar în Kazahstan, în timpul unei vizite efectuate de Xi Jinping în Astana, în septembrie 2013. Aceasta își propune să consolideze cooperarea și conectivitatea prin coridoare economice desfășurate în mai multe regiuni și state, aflate de-a lungul „Drumului Mătăsii”.
Locul de derulare a summit-ului Organizației de Cooperare de la Shanghai este, astfel, deloc întâmplător ales – „Drumul Mătăsii” obișnuia să fie cunoscut în vremurile de demult și ca „drumul spre Samarkand”.
În prezent, Organizaţia este percepută ca un potenţial vehicul pentru avansarea intereselor chineze la nivel regional şi global, iar unele voci merg mai departe, cu speculații pe marginea posibilităţii ca aceasta să devină o alternativă la NATO, într-o încercare de modificare a echilibrului global de puteri. Cu toate acestea, perspectivele de dezvoltare ale acestui format şi viziunea finală asupra formei pe care ar urma să o ia rămân neclare, întrucât Organizaţia înglobează state cu interese opuse şi între care există, încă, relaţii tensionate. Calitatea de membru a unor state precum Turcia (interesată de accederea în organizaţie) sau India creează situaţii paradoxale, din cauza apartenenţei la formate precum NATO sau QUAD.
Influența lui Putin în Asia Centrală
În contextul în care Vladimir Putin a căutat – în marja Summit-ului din septembrie – să obţină sprijin pentru acţiunile sale, s-a confruntat, mai degrabă, cu dezaprobarea celorlalţi lideri. Pe măsură ce Rusia pare să devină din ce în ce mai izolată în plan global, influenţa acesteia inclusiv în Asia Centrală, – dar şi în cadrul organizaţiilor internaţionale – pare să scadă, în favoarea altor actori precum China, India sau Turcia.
Proiectele derulate de Beijing în statele central-asiatice ar putea conduce la o creştere treptată a popularităţii sale în regiune, posibil în detrimentul Moscovei. Pe moment, relaţia Rusia-China rămâne una reciproc benefică, însă inegală; pe termen lung, confruntată cu costurile războiului din Ucraina, Rusia ar putea pierde influenţa pe care a avut-o, tradiţional, în zona Asiei Centrale, semnale în acest sens existând deja.
Foste republici sovietice, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan – mai simplu cunoscute drept „Stan-urile” – şi-au obţinut independenţa în anul 1991, odată cu dizolvarea URSS. De atunci au rămas, însă, în sfera de influență a Kremlinului, conduse într-o manieră ce s-a dovedit a fi – sub o formă sau alta – o continuare a fostului regim, și care a îngrădit sistematic drepturile cetățenilor sau perspectivele de dezvoltare ale statului, mizând, în schimb, pe centralizarea puterii, cultul personalității, și pe menținerea conexiunilor istorice cu spațiul rus.
Războiul Rusiei în Ucraina, implicarea Chinei în areal, dar şi relaţiile cu Occidentul şi reaşezarea lanţurilor logistice ar putea constitui exact cumulul de factori necesar pentru creşterea profilului statelor central-asiatice, şi pentru conturarea – de către acestea – a propriilor politici şi căi de acţiune, cu un grad mai ridicat de independenţă faţă de Moscova. Desprinderea de vechiul regim, după cum este cazul Kazahstanului, dar şi rezerva statelor central-asiatice în a susţine acţiunile Kremlinului în Ucraina – mergând până la condamnarea acestora, în cazul Uzbekistanului – constituie semnale importante în acest sens.
- Surse:
- Foto/video: Wikipedia/Twitter/Kremlin.ru;
- – www.euractiv.com – „Kazakh president removes ex-leader Nazarbayev from post amid unrest” – publicat la 05.01.2022 (actualizat la 28.01.2022);
- – www.rfi.ro – „Kazahstan: Nursultan Nazarbaiev nu mai este «părintele națiunii»” – publicat la 09.06.2022;
- – www.bbc.com – „Kazakhstan unrest: Ex-intelligence chief arrested for treason” – publicat la 08.01.2022;
- – www.atlanticcouncil.org – „Kazakhstan is in chaos. Here’s why the West should be watching” – publicat la 05.01.2022;
- – Jamestown.org – „The Kremlin strategy in Baikonur: Putting Kazakhstan’s Space Program in a Box?” – publicat la 29.03.2018;
- – www.theguardian.com – „Kazakhstan unrest: what are the protests about?” – publicat la 06.01.2022;
- – dppa.un.org – secțiunea „Political and peacebuilding affairs/Shanghai Cooperation Organization”;
- – raportul OECD – „China’s Belt and Road Initiative in the Global Trade, Investment and Finance Landscape” – publicat în 2018;
- – Google Arts&Culture – proiectul „Uzbekistan: The road to Samarkand”;
- – azertag.az – „Kazakhstan – linchpin of China’s Belt and Road Initiative” – publicat la 13.01.2022;
- – odi.org – „Shanghai Cooperation Organization Summit 2022: key takeaways” – publicat la 22.09.2022;
- – csrskabul.com – „Shanghai cooperation organization summit and its impact on Afganistan and the region” – publicat la 21.09.2022;
- – turan.az – „SCO summit in Samarkand. Aliyev – Pashinyan meeting broke down” – publicat la 22.09.2022;
- – lemonde.fr – „Armenia, Azerbaijan agree on a cease-fire to end fighting” – publicat la 25.09.2022;
- – japantimes.co.jp – „China-led security grouping is an empty vessel no more” – publicat la 20.09.2022;
- – www.aljazeera.com – „Ukraine war: Is Central Asia loosening ties with Russia?” – publicat la 25.03.2022;
- – thediplomat.com – „CSTO Deployment in Kazakhstan: Strategic shift or political consolidation?” – publicat la 08.02.2022.
