Întreaga Europă și-a ațintit privirile asupra Austriei. Alegerile parlamentare care au adus o victorie istorică Partidului Libertății (FPÖ) marchează o întărire accentuată a forțelor de dreapta și de extremă-dreaptă din țară, dar aduc și nou semn de întrebare pentru România: cum va influența formarea noului guvern din Austria parcursul nostru spre aderarea deplină la spațiul Schengen? Răspunsul poate veni dintr-un loc neașteptat: Ungaria, țara vecină care deține până la sfârșitul anului președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Un articol de Dan-Loránd Dranganagiu
Epopeea aderării României la spațiul de liberă circulație european începe cu mai bine de două decenii în urmă, fiind o poveste de amânări continue, vetouri nefavorabile suprapuse și de dezamăgire. După o lungă perioadă de acalmie, sfârșitul anului 2022 a readus subiectul pe ordinea de zi a UE, dar nici de această dată cu un final fericit, țara noastră fiind nevoită să aștepte încă un an până când, după o serie de negocieri aprinse, Olanda a renunțat la vetoul său, iar Austria a fost de acord să ajungă la un compromis cu cele două țări candidate: România și Bulgaria. De la 31 martie 2024, cele două țări au devenit oficial membre Schengen, însă doar cu frontierele aeriene și maritime, lăsând un iz de anticipație șovăielnică în rândul opiniei publice din România cu privire la data când în final am putea scăpa și de controalele la granițele terestre.
Această anticipație a luat amploare odată cu preluarea pentru o durată de 6 luni de către Ungaria a președinției rotative a Consiliului UE, la data de 1 iulie 2024. Momentul, așteptat cu reticență de majoritatea liderilor europeni din cauza istoricului politic al premierului Viktor Orbán, a însemnat pentru România, pe de altă parte, începutul unei noi perioade în care discuțiile privind aderarea deplină la spațiul Schengen pot fi readuse pe ordinea de zi.
Președinția rotativă a Consiliului UE, deși nu aduce o putere decizională mai mare pentru țara care o deține, dă țării respective posibilitatea de a controla subiectele care pot fi incluse pe ordinea de zi a diferitelor consilii de specialitate. La preluarea președinției, Ungaria și-a prezentat prioritățile pentru acest mandat, printre care se numără întărirea competitivității UE, revitalizarea procesului de extindere, gestionarea provocărilor demografice, dar și stoparea migrației ilegale – componentă care include și extinderea spațiului Schengen și întărirea ei. Așa cum au nuanțat în repetate rânduri Viktor Orbán și Péter Szijjártó, ministrul pentru afaceri externe și comerț exterior al Ungariei, de-a lungul întâlnirilor lor cu omologi din România, în iulie, respectiv la începutul lui septembrie, pentru Ungaria, includerea României în spațiul de liberă circulație este o prioritate deplină. Din două motive: ea ar înlesni schimburile economice dintre cele două țări – România fiind printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Ungariei și datorită provocărilor comune în apărarea frontierei externe a UE, un proces mai ușor realizabil într-un cadru comun, cel al Schengenului. Acest deziderat este inclus și în documentul oficial de prezentare a programului prezidențial al Ungariei, la capitolul Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Doar intenția politică, însă, nu aduce în niciun caz evoluții concrete. Pentru a-și îndeplini acest angajament, Ungaria trebuie să profite de relațiile sale politice, și cel mai important, trebuie să profite de abilitatea ei de a modela agenda Consiliului.
În cel din urmă caz, există deja evoluții: dacă cele afirmate la data de 24 septembrie de Yordanka Chobanova, șefa Reprezentanței Permanente a UE în Bulgaria, sunt adevărate, ministrul ungar de interne, Pintér Sándor și Ylva Johansson, comisarul UE pentru Afaceri Interne vor propune înlăturarea controalelor la granițele terestre ale României și Bulgariei în cadrul Consiliului JAI din 10-11 octombrie, sau la următoarea reuniune a Consiliului, la data de 12-13 decembrie. Pe agenda oficială a reuniunii din octombrie, sunt prevăzute doar discuții privind starea spațiului de liberă circulație, discuții care putea da șansa pentru acest vot.
În primul caz, în ceea ce privește influența politică a Ungariei, nu avem, însă, un răspuns clar. Pe de o parte, încă din vară, Ungaria a fost implicată într-un întreg scandal privind acordarea de vize de lucru pentru cetățenii Federației Ruse, decizie a guvernului de la Budapesta intens criticată de lideri UE, un grup de aproximativ 70 de europarlamentari chiar cerând Comisiei Europene să suspende participarea Ungariei la spațiul Schengen. Deși Ungaria a contrazis acuzațiile cum că ar periclita securitatea UE, controversa poate slăbi legitimitatea țării în a cere noi discuții privind frontierele Uniunii, inclusiv în domeniul Schengen. Pe de altă parte, Ungaria, prin prisma orientării politice a guvernării Fidesz, a cultivat relații strânse cu dreapta conservatoare europeană, inclusiv cu cele două partide care au obținut cel mai mare procent în alegerile de duminică din Austria: FPÖ și Partidul Popular (ÖVP). Ambele partide, deși rivale, s-au opus de-a lungul campaniei electorale extinderii granițelor terestre ale Schengenului, încercând să convingă același spectru electoral. Cu toate acestea, sfârșitul campaniei și canalele de comunicare existente între Budapesta și Viena pot aduce o schimbare de situație. Între cele două țări există deja un cadru de cooperare informal privind migrația, cadru care include și Serbia, iar deja de anul trecut, dinaintea acordului Air and Sea Schengen, Szijjártó a făcut un apel la Karl Nehammer, cancelarul austriac în funcție, să renunțe la vetoul guvernului său. Indiferent de componența noului guvern de la Austria – cu sau fără FPÖ, Orbán posedă un istoric al relațiilor care i-ar permite să stea la aceeași masă cu liderii austrieci.
Așadar, ce înseamnă rezultatele alegerilor parlamentare din Austria pentru București?
În momentul de față, deși FPÖ a înregistrat cel mai mare procent (cca. 29%), acest rezultat obligă partidul la găsirea unui/unor parteneri de coaliție. Deși ÖVP (26%) a anunțat prin liderul său, Karl Nehammer, că nu exclude o cooperare cu extrema-dreaptă, el a respins ideea colaborării cu Herbert Kickl, liderul FPÖ, ceea ce face puțin probabilă o alianță de guvernare compusă doar din cele două partide. Analiștii politici austrieci consideră că cealaltă opțiune fiabilă ar fi o alianță între populari, social-democrați (SPÖ – 21%), liberalii de la NEOS (8,9%) și Verzii (8.2%). Această coaliție, deși diversă, ar putea forța popularii să renunțe la vetoul lor, mai ales în contextul în care negocierile pentru formarea guvernului vor lua locul temei imigrației și opoziției față de extinderea spațiului Schengen în dezbaterea publică din Austria. În cele din urmă, dacă partidele austriece nu vor reuși să ajungă la o înțelegere până la Consiliul JAI de săptămâna viitoare, o fereastră de oportunitate s-ar putea ivi pentru România, care ar putea profita de distragerea atenției opiniei publice din Austria, în timp ce, dacă un nou guvern se va contura până atunci, România va trebuie să mizeze pe o alianță între ÖVP, SPÖ, NEOS, și Verzi.
În orice caz, perioada de toamnă reprezintă o nouă șansă pentru aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație, șansă la care poate contribui și Ungaria. Poziția ei de modelatoare a agendei Consiliului, relațiile dezvoltate ale Fidesz-ului cu partidele din Austria și consensul general european cu privire la necesitatea rezolvării acestei chestiuni ne dau urme de speranță – dar, să nu uităm, țara noastră s-a mai confruntat cu eșecuri diplomatice.
Sursa foto: Wikimedia
Surse articol:
kormány.hu/miniszterelnokseg (Guvernul Ungariei/Cabinet Prim-ministru)
kormany.hu/kulgazdasagi-es-kulugyminiszterium (Guvernul Ungariei/Ministerul pentru Comerț Exterior și Afaceri Externe)
PROGRAMME OF THE HUNGARIAN PRESIDENCY OF THE COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION IN THE SECOND HALF OF 2024 – https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/media/32nhoe0p/programme-and-priorities-of-the-hungarian-presidency.pdf
Consiliul Uniunii Europene – consilium.europa.eu
