Un articol de Andrei Duțescu
Un politician abil, Ion Ceban, își construiește baza unei lungi cariere politice utilizând funcția de primar al capitalei moldovene drept punct de lansare în alegerile parlamentare sau prezidențiale ale statului, ambiții critice pentru situația delicată cu care se confruntă însăși stabilitatea Chișinăului.
Stadiul politicii interne a Republicii Moldova
Contextul geopolitic actual al zonei balcanice este unul caracterizat de o stare de alertă ce se confruntă cu prezența crescândă a activității Federației Ruse în cadrul conflictului ucrainean și amenințărilor Kremlinului la adresa statelor membre integrante ale Flancului Estic al NATO, în vederea sistării sprijinului logistic, militar și umanitar al acestora la adresa Ucrainei.
Pe această scenă tumultoasă, Republica Moldova, un actor politic ce se află în plin proces de democratizare și aderare la valorile actuale ale Uniunii Europene, devine ținta principală a eforturilor ruse ce au ca scop destabilizarea, restabilirea controlului în sfera moscovită de influență și reinstaurarea unui regim politic cu asentiment pro-rus la Chișinău. Contextual, Federația Rusă reutilizează în cadrul acesta o bine cunoscută agendă operațională observată în circumstanțe istorice asemănătoare, respectiv spectrul politic al Ucrainei pe durata anexării Crimeii din 2014 și intervențiilor tacite ce au influențat procesul electoral al Statelor Unite din 2016.
Kremlinul uzitează astfel o gamă variată de măsuri active în extinderea caracteristicului său „război hibrid” axat în principal pe dirijarea financiară, socială și politică a elementelor disruptive la adresa statului moldovean. Rata extrem de pronunțată a corupției statale a Republicii Moldova și trecerea extrem de recentă de la un regim politic cu asentiment pro-rus, anume guvernarea lui Igor Dodon și Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), la unul de factură democrată de centru-dreapta cu asentiment european și pro-NATO al Partidului Acțiune și Solidaritate reprezentat de guvernarea Maiei Sandu, facilitează un cadru optim pentru operațiunile Federației Ruse ce au ca scop readucerea statului în sfera sa de influență prin manipularea maselor votante.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) a declarat, prin purtătorul său de cuvânt, Alexandru Musteață, faptul că modul operațional al Federației Ruse s-a intensificat gradual și există rapoarte extinse asupra atacurilor de natură „hibridă” deja în curs, exemplificând că elementele disruptive se concentrează cu precădere asupra referendumului de integrare europeană, procesului electoral al Republicii Moldova din 2024 și atacurilor asupra candidaților ce promovează idei cu asentiment european.
Totodată, o parte din strategia Rusiei este bazată pe campaniile sociale de manipulare colectivă, care sunt diseminate prin platforme social media populare precum Telegram sau TikTok, cu scopul promovării candidaților cu agende deservite Moscovei, fundamentării crizelor social-politice și economice ce încurajează la rândul lor proteste la adresa guvernării Maiei Sandu și campanii de dezinformare în masă. SIS monitorizează activ influențele social media rusești și contracarează activ canalele disruptive, însă, chiar și prin interzicerea și punerea în ilegalitate a canalelor rusești de televiziune și a ziarelor online de sorginte rusă (TASS, Interfax, Lenta.ru Komsomolskaya Pravda), TV6, un canal rusesc finanțat de Ilan Șor, își continuă emisia printr-un centru de radio și televiziune găgăuz.
Un alt exemplu al influențelor ruse contracarate a fost interzicerea participării Partidului „Șansa Moldova” (creat în urma interzicerii Partidului „Șor”) la alegerile locale din noiembrie 2023. Prim-ministrul moldovean, Dorin Recean, a citat decizia emisă de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova ca fiind motivată de statutul securității statului, afirmând anterior menționatele rapoarte SIS cu privire la activități disruptive sprijinite și facilitate de influența Kremlinului în regiune. Acesta a mai declarat că sume substanțiale sunt oferite grupărilor de crimă organizată și diferiților oligarhi pro-ruși de către Kremlin, cu scopul fundamentării unei situații de criză pronunțată ce poate genera obiectivul vizat – confuzie electorală și readucerea Moldovei sub controlul spectrului de influență rus.
SIS deține informații conform cărora finanțarea acestor procese de dezinformare și destabilizare este facilitată de către oligarhi moldoveni pro-ruși aflați în exil politic. Ilan Șor este numit ca prim actor politic responsabil de finanțarea crizelor și protestelor social-politice din sudul Republicii Moldova (regiunea Găgăuzia) unde acesta se bucură de o popularitate extinsă împreună cu alt oligarh influent, Vlad Plahotniuc. Ambii indivizi se află sub capete de acuzare și Șor a fost condamnat in absentia la 15 ani de închisoare de către guvernul moldovean pentru furtul a aproximativ 1 miliard de dolari din fondul băncilor naționale moldovene din perioada 2012-2014.
Eforturile războiului hibrid rus din Republica Moldova reprezintă o problemă critică pentru stabilitatea și viitorul sferei politice a statului, amenințarea fiind într-atât de ridicată încât Secretarul Apărării al Statelor Unite, Antony Blinken, a confirmat în vizita sa la Chișinău din 29 mai anul curent faptul că statul moldovean va beneficia de o donație de 135 de milioane dolari cu scopul combaterii interferențelor ruse din subiectele adresate anterior.
Ion Ceban. O carieră politică controversată
Contextul politic discutat anterior oferă o imagine clară a spectrului politic din Republica Moldova și îl aduce în prim plan pe actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban, fondatorul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”. Acest actor politic este de o importanță majoră pentru eforturile Moscovei în ceea ce privește arealul de control social-politic al statului moldovean.
Ion Ceban și-a început cariera politică în 2000, în cadrul primăriei Capitalei, fiind responsabil pentru proiecte de natură socială. Ajunge director al Departamentului de Proiecte al Chișinăului și vicedirector al Rețelei de Informații Guvernamentale, astfel fiind propulsat în funcția de consultant prezidențial pe chestiuni interne. Începând cu 2005, a fost director al Diviziei Programelor de Tineret în cadrul Ministerului Educației și Tineretului, ajungând ulterior viceministru al Educației.
Din 2008 devine șef al Secretariatului Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană și din 2009 consultant șef al cabinetului vicepreședintelui Parlamentului. Până la acest moment, cariera sa politică pare veritabilă, însă controversele apar datorită participării sale în Parlamentul Republicii Moldova, în perioada 2011-2015. Este deputat pentru Partidul Comunist al Republicii Moldova (PCRM), dar după cum se observă din scandalul politic al acelor ani „părăsește” voit entitatea politică, în cadrul căreia, până la acel moment, se angajase în proiecte „culturale” sprijinite de Zinaida Greceanîi și respectiv Igor Dodon. Opinia comună pe care acesta o dezice cu vehemență este că a fost șantajat sa iasă din partid, dar își menține vizibil sprijinul pro-rus.
Acest deceniu servește drept un curriculum vitae tumultos pentru Ceban, după PCRM acesta devine secretar pentru ideologie în cadrul PSRM și participă la alegerile locale pentru funcția de primar al Chișinăului în 2018, avându-l drept contra-candidat și câștigător pe Andrei Năstase. Victoria politică a acestuia a fost însă invalidată, din cauza represaliilor sociale și politice. Astfel, Ceban devine primar al Chișinăului în 2019 și promite să rămână imparțial din punct de vedere politic, direcție total falsă luând în considerare absența sa din funcție cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2020, în decursul cărora l-a sprijinit major pe Igor Dodon drept contra-candidat al Maiei Sandu.
În august 2022 acesta fondează „Mișcarea Alternativa Națională”, un partid de aparență pro-europeană, care sprijină „teoretic” aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar care în realitate favorizează masiv statutul neutralității Chișinăului în fața chestiunii. Totodată, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii a confirmat ca un apropiat al lui Ceban din structura MAN, Iurii Gudilin, era finanțat direct din fonduri ruse și făcea parte dintr-o structură acoperită a FSB. Personalitatea lui Ion Ceban, de fost deputat pro-rus și de fost „secretar al ideologiei” al PSRM, iar acum de actual primar al capitalei Republicii Moldova, demonstrează prin partidul creat directa natură duplicitară a politicii acestuia în jocurile de putere de la Chișinău. Strategia sa de a rămâne fidel taberei pro-ruse moldovene în timp ce curtează nonșalant înalți politicieni români prezice o îngrijorătoare posibilitate de câștig în cadrul alegerilor parlamentare sau prezidențiale din viitorul apropiat, dacă acesta decide să candideze.
Ambiții parlamentare și poziționare politică
Ceban este criticul cel mai vehement al guvernării Maiei Sandu după cum se observă din atacurile sale continue prin intermediul posturilor de televiziune de sorginte pro-rusă sau chiar cazul posturilor pirat finanțate de Șor din exilul său moscovit. Aceste platforme sunt dublate de propriul său site pe care îl utilizează drept o veritabilă „agenție de presă” pentru a disemina mesaje de critică politică la adresa poziției pro-europene a Maiei Sandu, dar și de adulație la adresa persoanei politice proprii. Un exemplu al poziționării sale politice dedublate este neutralitatea politică din cursul anului 2022 când acesta este atacat sever de către reprezentanții PAS pentru lipsa opiniei legate de operațiunile ruse din Ucraina, acesta declară Federația Rusă stat agresor abia în luna august în mod foarte reținut (diminuarea sprijinului financiar rus și situația dezastruoasă a frontului din Est îl ajută „să-și formeze opinia”), electoratul său fiind principalul interes în chestiune.
Retorica pro-rusă pe care primarul Chișinăului o utilizează poartă în mod cert accepțiunea Kremlinului, poziția sa aliniată Moscovei și euroscepticismul expus aduc aminte de guvernarea lui Igor Dodon. Încă un exemplu practic al poziției „pro-europene” a acestuia este discursul său plin de ură la adresa comunității LGBT de la momentul paradei „Pride” de la Chișinău din 2022. Acesta a postat cu mai multe ocazii pe Facebook criticând evenimentul, atacând-o cu acest prilej pe Maia Sandu și a încercat totodată să interzică viitoare convenții de acest gen în Chișinău. În mod surprinzător mesajele cu acest conținut au dispărut de pe pagina sa de social media în decursul anului 2023.
Jocurile duplicitare de la București
În ciuda semnelor clare de interferență rusă ilustrate în întregul fiasco de la Chișinău (amintim cazul Năstase din 2018 sau cel al conexiunii lui Gudilin cu FSB), strategia de la București este caracterizată, cel puțin, de inconsistență și incoerență politică. Ion Ceban, primarul centrist de factură pro-europeană (după cum îl pictează campania sa de relații publice) a reușit să atragă atenția partidelor majore ale României și, desigur, avantajele financiare și politice pe care acestea au posibilitatea de a le conferi. Prin comparație directă, primarul Chișinăului se bucură de o popularitate ridicată pe teritoriul românesc, față de Maia Sandu care nu are avantaje în „cercurile exclusiviste” ale Parlamentului sau Guvernului și a vizitat diplomatic România cu puține ocazii.
Însă în cazul lui Ion Ceban, se poate spune că este liderul moldovean cu care primari, președinți de consilii județene, miniștri și lideri de partid din România s-au întâlnit cel mai frecvent. În perioada 2022-2023 Ceban s-a concentrat pe a umple golul pe care Partidul Democrat a lui Plahotniuc l-a creat în urma „exilului” acestuia. Golul cu pricina s-a resimțit major și la București, politicienii români fiind rămași fără „parteneri de dialog” de talia centrismului politic specific lui Vladimir Plahotniuc sau populismului caracteristic lui Renato Usatîi, așadar Ceban este actuala opțiune optimă. Campaniile sale de PR și cursa strângerii de fonduri de pe teritoriul României s-au soldat cu multiple succese majore asigurându-i simpatia electoratului pro-român și pro-european de la Chișinău.
Totalul sprijinului financiar strâns de acesta a fost de aproximativ 2.5 milioane de euro de partea românească. Ceban se întâlnește în diferite contexte chiar cu liderul PSD Marcel Ciolacu și își asigură proiecte culturale cu președintele consiliul județean al Buzăului, Petre-Emanoil Neagu (200.000 de euro și 400.000 de lei sunt atribuite festivalurilor sau proiectelor de administrație și infrastructură urbană). Pe lângă aceste succese de PR, primarul Chișinăului a mai avut întrevederi cu lideri locali precum: candidatul la primăria capitalei Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 3, Robert Negoiță, primarul sectorului 2 din partea USR Radu Mihaiu și din 5 întâlniri cu reprezentanții USR, 4 l-au avut prezent și pe Gabriel Pleșa, primarul din partea USR Alba Iulia. În cazul întâlnirii cu Radu Mihaiu din 2022 s-a iscat o controversă, acesta i-ar fi oferit lui Ceban 1 milion de lei (echivalentul a 200.000 de euro) pentru fondarea unui centru pentru tineret, fapt negat complet de primarul sectorului 2 la momentul scandalului media creat. PNL însă a menținut tăcerea și a sistat întâlnirile programate cu edilul Chișinăului (acesta trebuia să se întâlnească cu primarul Constanței, Virgil Chițac) pentru a evita o reacție asemănătoare cazului Mihaiu.
