Parisul, Berlinul, Madridul sau Londra probabil că și-au învățat deja lecția. Moscova însă nu a realizat că este scena ideală pentru Statul Islamic, organizație teroristă în căutare de mari capitale ale lumii.
Propaganda islamică poate găsi repede „motive” pentru a organiza atacuri teroriste, iar un oraș atât de mare precum Moscova este scena ideală. Siria, de exemplu, unde trupele lui Putin sunt prezente de peste un deceniu, este un astfel de motiv, ISIS jurând că va duce războiul pe teritoriul statului rus.
Controlul Moscovei a unor țări precum Mali, Burkina Faso sau Niger (ultima menționată a optat deschis pentru Moscova în defavoarea Washingtonului și Parisului) presupune însă și sarcina de a lupta cu taberele de teroriști deranjate de prezența Moscovei în aceste teritorii din regiunea Africii, unde există tabere de jihadiști.
Iată că, din păcate, în 2024 putem contoriza un nou succes al teroriștilor, respectiv realizarea celui mai grav atac din mai bine de douăzeci de ani din Rusia. Kremlinul a raportat sâmbătă dimineața arestarea a unsprezece persoane, inclusiv „patru teroriști”. Încă nu se știe numărul final al victimelor, sute de persoane nevinovate ucise și rănite după ce bărbați înarmați în haine de camuflaj au deschis focul și au aprins explozibili vineri seara într-o sală mare de concerte din suburbiile Moscovei. După ce au publicat un raport inițial de 40 de morți, apoi „cel puțin 60”, autoritățile ruse au avertizat că bilanțul morților din ”cel mai grav atac terorist din Rusia din ultimii ani”, potrivit „The Guardian”, ar putea să se înrăutățească.
Statul Islamic (ISIS) a revendicat atacul într-un mesaj pe Telegram, precizând că luptătorii săi „s-au retras în siguranță la bazele lor”. Oficialii americani au confirmat mai multor instituții de presă, inclusiv New York Times, credibilitatea acestei afirmații, precizând că ar putea fi vorba de Statul Islamic Khorasan, filiala afgană a grupării jihadiste, numită și ISIS-K.
ISIS la Moscova. Suspecții înrolați online pentru 5.000 de euro. „Omoară pe cine vrei!”
Atacul de la Moscova nu a fost însă o surpriză. Pe 8 martie unele ambasade occidentale, inclusiv cea a Statelor Unite, și-au avertizat cetățenii din Rusia cu privire la posibilitatea unor atacuri iminente în țară, în special la evenimentele de amploare din Moscova. „Ambasada este la curent cu rapoarte care sugerează că extremiștii plănuiesc atacuri împotriva adunărilor în masă de la Moscova, inclusiv concerte”, se arată într-un comunicat al ambasadei SUA.
Pe 7 martie, Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat că a neutralizat o celulă ISIS din provincia Kaluga care intenționa să atace o sinagogă din Moscova. „Teroriștii au opus rezistență armată în timpul arestării lor și au fost neutralizați de focul defensiv”, a informat agenția TASS. Pe 3 martie forțele de securitate ruse au eliminat șase suspecți jihadiști într-o operațiune în Ingușeția, în Caucazul de Nord. Comitetul Național Antiterorist a raportat că cei decedați erau membri ai ISIS.
Filiala ISIS din Rusia, cunoscută sub numele de „Wilayat al Quqaz” (provincia Caucaz), a fost fondată de extremistul Rustam Asildarov în 2015, dar se presupune că și-a încetat activitatea după asasinarea acestuia de către guvernul rus în Daghestan în decembrie 2016.
Atacul de vineri de la Moscova este precedat de o altă acțiune împotriva intereselor ruse. Pe 5 septembrie 2023, ISIS a revendicat un atac în apropierea ambasadei Rusiei din Kabul, unde al doilea secretar și un agent de securitate au murit. Și Rusia, alături de câteva țări precum Pakistan și Iran, și-au menținut ambasada la Kabul după revenirea la putere pe 15 august 2021 a talibanilor, care, în ciuda fundamentalismului lor, sunt rivali ai ISIS.
În septembrie 2015, la cererea președintelui Bashar al-Assad, Rusia a început să susțină guvernul sirian împotriva rebelilor de opoziție și a grupărilor jihadiste, inclusiv ISIS. Intervenția rusă a fost esențială pentru înăbușirea rebeliunii și înfrângerea Statului Islamic, care a anexat teritorii din Siria „califatului” său din Irak. Jihadiștii din republicile ruse din Caucaz s-au alăturat Statului Islamic în Siria pentru a lupta cu forțele din propria țară, iar unii s-au întors în Rusia după conflict, reprezentând o amenințare pentru Moscova.
Pe de altă parte, instabilitatea din regiunea africană Sahel a dus la lovituri de stat pro-ruse în Niger, Mali și Burkina Faso, cu participarea mercenarilor Wagner la lupta antiteroristă a acelor țări, unde există o prezență mare a Statului Islamic și a grupurilor loiale Al Qaeda de asemenea. Unele regiuni din Mali, de exemplu, au devenit un câmp de luptă între ISIS și forțele guvernamentale susținute de Grupul Wagner, provocând uneori masacre în rândurile civililor.
În această țară Statul Islamic comite asasinate constante și deține în prezent controlul asupra Menaka, o regiune situată în est, lângă granița cu Nigerul. După ce a preluat provincia și i-a asediat capitala, ISIS se concentrează acum acolo pe patrularea în satele sale și organizarea de mitinguri religioase pentru a-și impune ideologia, într-o zonă în care unii susțin că vrea să-și întemeieze următorul „califat”.
Dinamica atacului de la Moscova amintește de masacrele din Mumbai, Nairobi, Charlie Hebdo, Bataclan. Dar și asediile din școala Beslan și teatrul Dubrovka efectuate cu ferocitate de extremiștii ceceni. Aici poate exista o legătură între „vechi” și „nou”, atacurile – mai ales dacă fac multe victime – devin un exemplu, popularitatea „ramurii afgane” crește față de cea tradițională, mereu înrădăcinată. în Orientul Mijlociu și niciodată învinsă definitiv. Osama bin Laden lăudase „incursiunile cavalerilor”, mișcări surpriză devastatoare preluate de alte acronime teroriste atunci când au reușit să aibă oportunități și interpreți. Conflictele care zguduie multe zone geografice declanșează fracturi, deschid ferestre de oportunitate și cresc posibilităţi de înrolare. În acelaşi timp, haosul alimentează teorii ale conspirației, precum cele din ultimele ore, numeroase, privind „vinovații” atacului de la Moscova. Un efect secundar care nu ne ajută să înţelegem situaţia.
Între timp, propaganda rusă exploatează atacul cum știe mai bine. Putin a comparat teroriștii cu naziștii, iar Zaharova a făcut aple la SUA să-și amintească cum au făcut o legătură între actul terorist de la „Crocus” și Statul Islamic.
Potrivit RIA NOVOSTI, Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că teroriștii de la „Crocus City Hall” au mers cu sânge rece să ucidă, să împuște oamenii de la mică distanță, așa cum acționau cândva naziștii. „Criminalii au mers cu sânge rece și intenționat anume să ucidă, să tragă de aproape în cetățenii noștri, în copiii noștri, așa cum făceau cândva naziștii care puneau la cale represalii în teritoriile ocupate. Ei plănuiau să organizeze o execuție demonstrativă, o acțiune sângeroasă de intimidare”, a declarat Putin în mesajul adresat cetățenilor Rusiei după atacul terorist de la „Crocus City Hall” din regiunea Moscovei.
Aceeași agenție RIA NOVOSTI o menționează și pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, care a afirmat următoarele: „Principalul lucru este ca autoritățile americane să nu uite cum mediul lor informațional și politic a făcut o legătură între teroriștii care au împușcat oameni la Crocus City Hall cu organizația teroristă interzisă ISIS. Acum știm în ce țară aceste stârpituri sângeroase preconizau să se ascundă de urmărirea penală – Ucraina. Aceeași țară care timp de zece ani a fost transformată de mâna regimurilor liberale occidentale într-un centru de răspândire a terorismului în Europa, întrecând în delirul extremist chiar și Kosovo”, a scris Zaharova pe Telegram.
Sursa foto: Kremlin.ru
