Cu aproape 6.000 de focoase nucleare, țara lui Vladimir Putin are capacități devastatoare capabile să anihileze orașe întregi sau chiar să provoace tsunami radioactive, afirmă publicația La Razon. Datorită acestui impresionant arsenal moștenit de la URSS, Rusia este a doua putere militară globală. Însă ar putea face față Federația Rusă unui război mondial?
La sfârșitul lunii februarie a anului 2024 președintele rus a anunțat desfășurarea de trupe pe flancul vestic în vederea extinderii NATO în est și a „implicării Suediei și Finlandei în Alianță”. De asemenea, acesta a afirmat că vor exista „consecințe tragice” dacă Alianța trimite trupe în Ucraina.
„Au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare NATO în Ucraina. Să ne amintim de soarta celor care au trimis contingente împotriva ţării noastre. Acum consecinţele pentru potenţialii intervenţionişti vor fi mult mai tragice”, a spus Putin.
Care ar fi opțiunile Europei dacă Putin ar decide să atace? Realitatea este că NATO, cu Statele Unite la cârmă, deține majoritatea puterii defensive occidentale. Mai mult, două dintre cele mai mari armate din lume sunt situate în Europa. Marea Britanie și Italia ocupă locul șase, respectiv al zecelea în clasamentul anual al Global Firepower. Această clasificare arată că Statele Unite sunt prima putere mondială, urmate de Rusia și China. Pe locurile patru și cinci se află India și Coreea de Sud.
Franța are 200.000 de soldați, 1.000 de avioane și 400 de tancuri. Între timp, Germania, care își mărește semnificativ capacitatea de arme, are 180.000 de soldați, 617 avioane și 266 de tancuri. La rândul său, Spania se află pe locul 20 în rândul țărilor cu cea mai mare capacitate militară, cu mult în urma unora dintre vecinii săi. Ea are aproximativ 133.000 de oameni ca personal activ, repartizați între Forțele Aeriene și Spațiale. În plus, are 347 de tancuri, 11 fregate, 70 de Eurofighters și sute de elicoptere de atac și transport.
Dacă ar fi să comparăm aceste cifre, adică puterea NATO și cea a Rusiei, Alianța ar fi declarată clar învingătoare, deoarece are 2.355.000 de soldați, față de cei 900.000 ai țării eurasiatice. Numărul de aeronave este și el mult mai mare: 17.400 față de 4.173. Rusia câștigă doar la numărul de tancuri, are 12.420, față de cele 10.700 ale NATO. Numărul de nave pe care le are NATO este și el mai mare: 1.159 față de 605.
Însă cea mai mare parte a acestei puteri se află de cealaltă parte a Atlanticului, în Statele Unite. Acest lucru arată slăbiciunea europeană față de Rusia. O altă problemă cu care se confruntă Europa este numărul de arme nucleare. Realitatea este că Franța și Marea Britanie sunt singurele țări care au acest tip de arme. Galii au 290 de focoase nucleare, dintre care 280 sunt desfășurate pe rachete sau sunt amplasate în baze cu forțe operaționale.
Se estimează că Statele Unite au 100 de focoase nucleare stocate în toată Europa la baze aeriene din Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, potrivit Centrului pentru Controlul Armelor și Neproliferare. Acestea fac parte din cele 5.244 de focoase nucleare pe care le dețin, dintre care 3.708 sunt operaționale, iar restul urmează a fi demontate.
În timp ce Rusia, cu aproape 6.000 de focoase nucleare, are capacități devastatoare, inclusiv rachete balistice intercontinentale și arme hipersonice capabile să anihileze orașe întregi sau chiar să provoace tsunami radioactive. Un arsenal căruia doar Statele Unite i-ar putea prezenta o rezistență efectivă.
La Bruxelles, cei 27 se concentrează pe apărarea continentului.
Liderii europeni au decis la sfârșitul lunii martie a.c. să „meargă înainte” cu un plan de folosire a profiturilor din activele înghețate ale Rusiei în UE pentru a înarma Kievul. Ei rămân totuşi împărțiți în privința unui mare împrumut european.
„Un război în Europa nu va fi mâine dimineață. Acest lucru nu ne opreşte însă, dimpotrivă, să ne pregătim pentru eventualitatea lui… pentru a îndepărta materializarea sa”, afirmă Josep Borrell, șeful politicii de securitate al Uniunii Europene (UE).
Cei douăzeci și șapte s-au concentrat pe chestiunea consolidării arsenalului ucrainean, precum și a propriei industrii de apărare, în fața unei amenințări rusești considerată din ce în ce mai îngrijorătoare. Cu o zi înainte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut „măsuri radicale și concrete” pentru a pune economia UE „pe picior de război”.
Astfel, s-a decis să se „meargă înainte” cu un proiect care vizează utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei în UE pentru a înarma Ucraina.
Liderii europeni rămân însă împărțiți în privința unui împrumut european mare care ar urma să răspundă, așa cum a fost cazul în timpul pandemiei de Covid-19, amenințării „existențiale” care ameninţă continentul.
Suedia lansează „Total Defense”: oricine poate fi chemat să apere țara.
Mai multe țări au în vedere reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Altele, precum Danemarca, au decis să includă femeile în serviciul militar obligatoriu. Ele doresc astfel să întărească domeniul Apărării și să modernizeze Forțele Armate, care prin însăși natura lor riscă să devină învechite din punct de vedere al egalității.
Teama că Putin ar putea înfrânge Ucraina, amenințările sale constante la adresa Poloniei, Finlandei și altora, i-au determinat pe europenii din NATO să-și mărească cheltuielile pentru apărare ca niciodată. Între perioada 2014-2018 și 2019-2023, țările europene au fost aproape de a-și dubla importurile de arme mari. Creșterea este de 94%, potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Suedia este în centrul atenției pentru că tocmai a intrat în NATO. Confruntat cu umbra lungă a lui Putin și a armatelor sale, guvernul suedez nu numai că a decis că țara să facă parte din Alianța Atlantică (după decenii de neutralitate după cel de-al Doilea Război Mondial), dar și-a avertizat în mod explicit cetățenii că ar putea veni războiul.
„Invadarea brutală și pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a unit Suedia în ideea că apartenența deplină la NATO era singura opțiune rezonabilă”, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson pe 11 martie a.c., în timpul arborării drapelului suedez la sediul alianței de la Bruxelles.
Dar conștientizarea suedeză că războiul este posibil funcționează și în interior. După desființarea serviciului militar obligatoriu în 2010, țara scandinavă l-a reintrodus pe 1 ianuarie 2018, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În acel an, Suedia și-a lansat strategia „Total Defense”: oricine poate fi chemat să apere țara în orice moment.
Aproximativ 100.000 de tineri sunt selectați pentru serviciu anual, dar doar 5% servesc, conform Politicii Externe. Până în 2023, 4.000 de tineri suedezi au terminat serviciul militar obligatoriu, reprezentând 15% din forțele armate ale țării. Suedia intenționează să crească numărul de recruți la 6.000 până în 2025 și la 10.000 până în 2035.
Pe lângă acest serviciu militar, în țara scandinavă a existat și un serviciu civil obligatoriu pentru tinerii suedezi cu cunoștințe în domeniul sănătății sau generarea de energie. A fost obligatoriu până în 2008, dar tocmai a fost reactivat.
Von der Leyen vrea ca europenii să fie pregătiți de război.
Von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, a solicitat un raport privind pregătirea apărării civile în caz de război pe teritoriul european. Consiliul European organizat la sfârșitul lui martie a.c. la Bruxelles este destinat să fie una dintre referinţe pentru viitorul imediat al Uniunii Europene şi securitatea acesteia într-o atmosferă tot mai întunecată de situaţia de pe front. Cei 27 trebuie să transmită un mesaj clar și neîndoielnic cu privire la hotărârea lor de a face tot posibilul pentru a ajuta Ucraina să iasă din această situație, cu certitudinea din ce în ce mai solidă că este necesar să ne garantăm propria securitate.
Primul lucru care trebuie stabilit este numărul de obuze de artilerie pe care le pot furniza ucrainenilor. Și spre deosebire de ceea ce se întâmplă de obicei în alte proiecte, unde ce nu funcționează poate fi camuflat, consecințele de a nu putea îndeplini ceea ce s-a planificat pot fi apocaliptice. Situația este atât de periculoasă încât președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a însărcinat deja oficial pe fostul președinte finlandez Sauli Niinistö să elaboreze un raport privind pregătirea și instrumentele de protecție civilă ale europenilor. Și l-a ales pentru că dna Von der Leyen consideră că „sunt multe de învățat de la un popor care locuiește foarte aproape de un vecin atât de imprevizibil și agresiv”.
Mai multe ţări au propus crearea unui mecanism comun de finanțare pentru toți sau cei interesați să emită obligațiuni comune pentru a spori asistența acordată Ucrainei. Michel s-a bucurat pentru că noi, europenii, „am făcut un pas înainte în fabricarea armelor”, în ciuda faptului că promisiunea de a fi trimis pe front un milion de obuziere în februarie nu a putut fi îndeplinită – nici măcar pe departe. Michel crede că este un avans faptul că industria europeană de apărare și-a crescut capacitatea de producție cu 50% de la începutul războiului, cu care speră că „vom dubla fabricarea de muniție la peste 2 milioane de proiectile pe an”, deși asta va fi la sfârșitul anului viitor.
În ultimele săptămâni și confruntat cu deficitul de muniție de artilerie în toate armatele europene, guvernul ceh a reușit să găsească stocuri în locuri neașteptate din întreaga lume, chiar la unii furnizori istorici ai Rusiei, ceea ce este de așteptat să îmbunătățească puțin situația pe termen lung pentru armata ucraineană.
Viktor Orbán: Este o atmosferă de război la Bruxelles
Este un sentiment ciudat să vii acum la Bruxelles din Ungaria, care arată ca o țară normală, are loc o gândire calmă, raţională, în schimb la Bruxelles este o atmosferă de război, un limbaj de război, o logică de război, a afirmat Viktor Orbán în cadrul emisiunii „Bună dimineața, Ungaria” (Jó reggelt, Magyarország), difuzată de Radio Kossuth din Budapesta. Referitor la summit-ul UE, aflat în curs de desfăşurare, premierul a declarat: Liderii UE se comportă ca și cum ar duce propriul război împotriva Rusiei, alături de Ucraina, şi pentru a obține victoria împotriva Rusiei, întreprind tot mai multe lucruri.
Cel mai alarmant lucru din toate acestea este că ceea ce era de neimaginat în urmă cu 2-3 luni, acum devine realitate, a subliniat Orbán în legătură cu starea de spirit de la Bruxelles. „Acum vorbesc despre faptul că ar da sisteme de rachete pentru Kiev, care ar putea ajunge chiar la Moscova. Acesta nu este un joc video, aceasta este realitatea, rezultatul fiecărei decizii de aici este că alți oameni mor”, a subliniat premierul ungar.
Sursa foto: Wikipedia
