NÉPSZAVA: Potrivit majorității ungurilor, este inacceptabil că Viktor Orbán s-a întâlnit cu Vladimir Putin în China
Premierul ungar a făcut în mod deliberat o declarație pro-rusă când a numit invazia Ucrainei drept o operațiune militară – conform sondajului Publicus, populaţia ungară consideră că aceasta este explicația cea mai probabilă.
91% dintre intervievaţi au auzit despre întâlnirea premierului Viktor Obán cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Beijing, potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul Publicus. Sunt semnificativ mai mulți cei cărora nu le place acest lucru decât cei cărora nu văd nimic rău în faptul că, în timp ce liderii europeni se feresc de președintele rus care a atacat Ucraina, premierul ungar negociază cu acesta. 52% dintre respondenţi au considerat întâlnirea cu Putin inacceptabilă sau „mai degrabă” inacceptabilă, în timp ce 35% aparțin celeilalte tabere, care consideră că este acceptabilă.
Modul în care cineva gândește despre această întâlnire este în mare măsură determinat de preferințele politice. 13% dintre intervievaţi nu au răspuns. (Sondajul efectuat la solicitarea ziarului Népszava este reprezentativ pentru populația adultă ungară după vârstă, sex și educație.)
Două războaie, două judecăți
Se știe că un alt conflict grav, un război, a izbucnit între Israel și Hamasul palestinian din Fâşia Gaza. Potrivit a 54% din populația ungară, mai degrabă războiul ruso-ucrainean, care are loc în imediata vecinătate a Ungariei, are un impact mai mare asupra prezentului și viitorului apropiat al ţării, în timp ce 10% dintre respondenţi consideră că un efect mai mare are conflictul israelo-palestinian, iar 21% susţin că ambele războaie au un impact negativ asupra Ungariei. În schimb foarte puțini au răspuns (2%) că niciunul dintre aceste conflicte nu are vreun efect semnificativ asupra Ungariei.
Institutul Publicus a vrut să afle în interesul cui a avut loc această întâlnire. Potrivit a 32% dintre respondenţi, întâlnirea cu Putin a avut loc din interesul lui Viktor Orbán, deoarece este importantă întreţinerea unei relaţii bune cu Rusia din cauza livrărilor de gaze naturale şi petrol. Puțin mai mulți (33%) au considerat că întâlnirea a avut loc în interesul ambelor părți şi doar 19% au susţinut că a avut loc în interesul lui Putin, deoarece datorită calităţii Guvernului ungar de membru al sistemelor de alianţă occidentală, agresorul în războiul din Ucraina, Rusia, este glorificat, iar actele sale sunt considerate ca fiind legitime. În acest grup de respondenți, chiar și cu lupa cu greu se găsesc susţinători ai partidelor de guvernământ (1%).
În timpul discuţiilor cu Putin, Orbán a numit invadarea Ucrainei – folosind tertipul propagandei ruse – drept o operațiune militară şi nu război. Potrivit majorității relative, 36% dintre respondenți, premierul ungar a vrut în mod deliberat să facă o declarație pro-rusă, în timp ce 23% au considerat că Orbán a vrut doar să fie diplomat. 15% dintre intervievaţi au fost de acord cu abordarea conform căreia Orbán „era conștient de greutatea declarației sale, dar nu putea face nimic altceva”. Alţii au ajuns la concluzia că folosirea cuvintelor nu are nicio semnificație: este adevărat că procentul acestora este doar de 9%. Posibilitatea că Viktor Orbán să se fi exprimat astfel din întâmplare a fost considerată probabilă de un număr neglijabil de respondenţi (1%). Faptul că procentul celor care nu au răspuns a fost de 17 % indică o confuzie. În schimb, 42% intervievaţi au răspuns la întrebarea cine ar fi putut iniţia „negocierile bilaterale”. Cei care și-au formulat o opinie au susţinut în cea mai mare parte că Ungaria a fost inițiatorul (39%), iar 19% au indicat Rusia.
FIDESZ – împreună cu turcii – amână de aproape un an și jumătate ratificarea parlamentară a aderării Suediei la NATO. Potrivit a 17% dintre participanții la sondaj, astfel Guvernul ungar vrea să fie pe placul lui Putin (Rusia). Versiunea conform căreia prin această amânare FIDESZ îndeplineşte cererea lui Erdogan (Turcia) este considerată probabilă de doar 3%. Majoritatea (35%) sunt înclinați să creadă că Orbán vrea să-i mulțumească pe ambii lideri. Această explicație a devenit dominantă mai ales în rândul opoziției. În schimb, exact un sfert dintre cei chestionați (25%) consideră că „Guvernul decide în această problemă în mod independent”, în special simpatizanţii FIDESZ gândesc astfel. Procentul celor care nu au răspuns a fost și de această dată mare (21%).
MAGYAR NEMZET: Ungaria susține o politică bugetară mai disciplinată
Potrivit publicației MAGYAR NEMZET, „Guvernul ungar s-a angajat să reducă deficitul bugetar și datoria publică și susținem eforturile de a obține o gestionare mai disciplinată şi la nivelul UE” – a declarat Mihály Varga, după o videoconferință cu ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvino, pe tema reformei guvernanței economice a UE. Ministrul ungar al finanțelor a subliniat că Președinția spaniolă a Consiliului UE a modificat proiectul de regulament privind guvernanța economică în conformitate cu interesele Ungariei, care este astfel susținut și de Ungaria.
„Ca urmare a epidemiei de coronavirus și a crizei de război, deficitele bugetare și nivelul datoriilor au crescut semnificativ în întreaga Europă, iar pentru a le reduce, este necesară o reformă a reglementărilor UE”, a amintit Mihály Varga. Ministrul ungar a precizat că „în timpul negocierilor, partea ungară a fost de acord cu îmbunătățirea indicatorilor de echilibru, dar am respins în mod constant acordarea de competenţe excesive Comisiei Europene în stabilirea bugetelor statelor membre”. Mihály Varga a adăugat că președinția spaniolă a adus modificări semnificative propunerii inițiale a Comisiei pentru a accelera procesul și a pregătit un proiect care reduce influența Comisiei Europene și o crește pe cea a statelor membre în guvernanța economică.
Noul proiect ţine cont şi de amendamentul solicitat de Ungaria, conform căruia cheltuielile suplimentare de apărare ar trebui luate în considerare în evaluarea nivelului de deficit după criteriile de la Maastricht.
MTI: Péter Szijjártó – Ne pregătim pentru cel mai bun capitol din istoria cooperării între Ungaria şi Slovacia
În următorii ani, Ungaria şi Slovacia sunt pregătite să scrie cel mai bun capitol de până acum al istoriei cooperării între cele două ţări – a declarat la Bratislava ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, după discuţiile purtate cu premierul slovac, Rober Fico. Potrivit unei informări a Ministerului ungar de Externe, şeful diplomaţiei ungare a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că alegerile din Slovacia au dus în ţara vecină la formarea unui guvern „patriotic, care îşi asumă susţinerea interesului naţional şi formulează o politică suverană”. „Deoarece cooperarea între guverne care formulează politici suverane şi au ca obiectiv afirmarea interesului naţional este mai uşoară decât în alte cazuri, cred că ne aflăm în faţa unei perioade deosebit de bune şi a unor mari oportunităţi pentru viitorul relaţiilor ungaro-slovace” – a subliniat Péter Szijjártó.
Ministrul ungar de externe a precizat că cele două guverne au o abordare comună în privinţa celor mai importante probleme privind viitorul Europei: ambele doresc pacea în Ucraina, consideră că livrările de arme nu sunt o soluţie a conflictului şi vor să oprească valurile de imigraţie ilegală. Ministrul ungar a spus că unul din principalele subiecte de discuţie în perioada următoare va fi consolidarea cooperării împotriva migraţiei şi coordonarea măsurilor luate la nivel naţional.
De asemenea, Péter Szijjártó a precizat că Ungaria şi Slovacia împărtăşesc aceeaşi viziune negativă cu privire la pactul UE privind migraţia. În opinia lui Péter Szijjártó, politica este o activitate bazată pe experienţă, iar experienţa arată că cea mai eficientă şi fructuoasă cooperare între cele două ţări a fost în perioada în care Robert Fico a fost prim-ministru al Slovaciei. Péter Szijjártó a amintit de acordul de acum nouă ani, în urma căreia s-au înregistrat succese precum ridicarea podurilor peste râul Ipoly, podul peste Dunăre şi investiţiile în infrastructura care leagă cele două părţi ale frontierei. În acest context, Péter Szijjártó a salutat faptul că vor fi date în folosinţă noi poduri pe râul Ipoly, atât la sfârşitul acestui an, cât şi la începutul anului viitor.
Ministrul ungar a considerat un element de legătură important şi faptul că Budapesta şi Bratislava abordează problema aprovizionării cu energie din perspectiva raţiunii şi nu a ideologiei. „Ambele ţări folosesc energia nucleară şi nu suntem dispuşi să renunţăm la aceasta. Nu acceptăm standardele duble şi discriminarea negativă faţă de energia nucleară, deoarece aceasta reprezintă o bază importantă pentru aprovizionarea şi securitatea energetică a ambelor ţări” – a accentuat Péter Szijjártó.
MTI: Dacă ar fi depins de opoziţie, în ultimii ani Ungaria ar fi dat faliment de două ori (Péter Szijjártó)
În ultimii patru ani, Ungaria ar fi dat faliment de două ori dacă Guvernul ar fi ascultat de opoziţie în gestionarea crizei economice cauzată de pandemia de coronavirus şi de războiul din Ucraina, a declarat ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, la Pécs.
Potrivit unui comunicat dat publicității de ministerul de resort, șeful diplomației ungare a anunţat că alte 6 companii vor primi sprijin în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de forinţi (6,57 milioane euro) în cadrul Programului de Salvare a Fabricilor, care promovează investiţiile în eficienţa energetică. Din această sumă vor fi realizate investiţii în valoare de 5,5 miliarde de forinţi (14,47 milioane euro) şi vor fi asigurate astfel peste 1.500 de locuri de muncă la companiile în cauză care îşi desfăşoara activitatea în sudul Ungariei.
În discursul său, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că, în ultimii patru ani, economia globală a fost de două ori dată peste cap, ceea ce a dus la un declin dramatic al competitivităţii Europei, astfel încât, pe continent, preţul gazelor naturale costă acum de patru ori mai mult decât în Statele Unite, iar electricitatea este de trei ori mai scumpă decât în China.
„Atât pandemia, cât şi războiul din vecinătatea noastră ne-au obligat să luăm decizii serioase (…) În ciuda acestor crize, a trebuit să decidem cum să evităm închiderea fabricilor, falimentele sau chiar şomajul în masă, pe scurt, recesiunea”, a subliniat Péter Szijjártó.
Ministrul ungar a afirmat că, în anii 2020 şi 2022, opoziţia a afirmat că Ungaria ar trebui să treacă la o economie bazată pe ajutoare, deoarece şomajul în masă oricum nu va putea fi evitat. Oficialul ungar a subliniat că, în ciuda acestui fapt, Guvernul nu şi-a abandonat poziţia potrivit căreia închiderea fabricilor poate fi evitată, dar că pentru aceasta este nevoie de finanţarea investiţiilor şi nu a şomajului.
„Din acest motiv, în ambele cazuri, în urma epidemiei de coronavirus şi a războiului, am lansat cele mai masive programe de stimulare a investiţiilor din istoria economiei ungare”, a subliniat ministrul ungar de externe.
Oficialul ungar a precizat că în timpul epidemiei de coronavirus, Guvernul ungar a sprijinit 1.159 de companii, ceea ce a dus la investiţii în valoare de aproximativ 800 de miliarde de forinţi (2,10 miliarde euro), reuşind astfel să salveze 253.000 de locuri de muncă.
Péter Szijjártó a amintit că, după izbucnirea războiului din Ucraina, Guvernul a lansat programul de Salvare a Fabricilor pentru a ajuta companiile ungare să îşi consolideze independenţa faţă de fluctuaţiile total imprevizibile ale pieţei internaţionale de energie şi, astfel, să îşi menţină performanţa economică.
Ministrul de externe a subliniat că, până în prezent, programul a oferit 150 de miliarde de forinţi (394,58 milioane euro) pentru investiţii în eficienţă energetică şi energie regenerabilă, pentru a crea condiţii pentru o funcţionare sigură, în urma căreia s-au realizat dezvoltări în valoare de aproximativ 396 de miliarde de forinţi (1,041 miliarde euro). Astfel, au fost salvate în total 69.000 de locuri de muncă.„Dacă în aceste două dezbateri, în urma epidemiei de coronavirus şi a războiului, am fi ascultat de opoziţie, în ultimii patru ani economia ţării ar fi dat faliment de două ori (…) Noi însă am rămas la propriile noastre politici economice de sprijinire a investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă şi nu am cheltuit banii publici pe ajutoare”, a precizat ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior.
Sursa foto: site oficial al Guvernului Ungariei (kormany.hu)
