Aliații Kievului se tem să fie catalogați de Rusia drept „cobeligeranți”. Potrivit specialiștilor, niciun text legal nu definește exact unde începe acest statut. Linia pe care occidentalii au încercat să nu o încalce încă de la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape un an, se modifică permanent.
După ce a dat undă verde pentru trimiterea de tancuri Leopard 2 în Ucraina, Olaf Scholz, cancelarul german, a declarat că Berlinul face „ceea ce este necesar și posibil pentru a sprijini Ucraina, dar în același timp împiedicăm o escaladare a conflictului spre un război între Rusia și NATO”.
Înarmarea Ucrainei cu tancuri are ca scop, în primul rând, să ajute Kievul să reziste dacă Rusia lansează noi atacuri după o posibilă mobilizare suplimentară în următoarele săptămâni. Însă ar trebui să sprijine și ofensiva ucraineană prin care Kievul să recâștige cât mai mult teritoriu pierdut, în speranța încă îndepărtată de a alunga armata rusă din țară sau, cel puțin, de a se afla într-o poziție de forță în ipoteza unei negocieri.
În această etapă a războiului, nici Vladimir Putin, nici Volodimir Zelenski nu vor să audă de o încetare a focului. Pentru Putin ar fi o recunoaștere a eșecului „operațiunii sale speciale”, iar pentru Zelenski ar fi în avantajul agresorului rus, care și-ar consolida câștigurile teritoriale.
Prin urmare, în această etapă a războiului „negocierile sunt văzute în ambele tabere ca un mijloc de pregătire pentru următoarea lovitură”, observă Thomas Gomart, directorul Institutului Francez de Relații Internaționale.
În acest context, sprijinul militar occidental pentru Ucraina pare să fi intrat într-o nouă etapă. Occidentul pune în continuare condiții Kievului privind livrările de armament – Parisul, de exemplu, ar fi cerut ca niciunul dintre tancurile sale ușoare AMX-10 RC, pe care Emmanuel Macron a anunțat pe 4 ianuarie că le va livra, să nu fie folosit pe teritoriul Rusiei –, iar unele cereri de echipamente militare ale ucrainenilor sunt în continuare respinse.
De exemplu, aliații occidentali refuză să le livreze rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte rusești departe de front. Denumite ATACMS (Army Tactical Missile System), aceste proiectile ghidate au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri, de aproape patru ori mai mare decât cea a celor mai puternice rachete pe care le au la dispoziție în acest moment ucrainenii.
Aceeași reținere se aplică aeronavelor de luptă, cel puțin pentru moment. Însă această reținere pare să nu mai fie una categorică, așa cum a fost în urmă cu aproape un an, când Zelenski a cerut în repetate rânduri avioane F-16, avioane de luptă americane mai vechi, dar relativ ușor de manevrat de către piloți obișnuiți cu avioanele de origine sovietică.
Dar, așa cum s-a întâmplat cu cererile referitoare la tancurile grele, cereri refuzate inițial de Occident și acceptate la aproape un an de la izbucnirea războiului, și refuzul cererilor ucrainenilor referitoare la avioane nu va putea, totuși, să dureze.
Avioane de vânătoare, următorul pas?
În același context, publicația Politico afirmă că oficialii militari occidentali discută deja despre livrările de avioane de vânătoare Ucrainei, dezbaterea fiind inițiată de Kiev, cu sprijinul țărilor baltice. Potrivit Politico, discuția referitoare la livrările de avioane de vânătoare va fi mai dificilă decât dezbaterea pe tema tancurilor. Câțiva diplomați europeni au comunicat publicației amintite că în țările lor, trimiterea de avioane de vânătoare Kievului nu mai este considerată o idee proastă.
Însă tema este privită diferit de occidentali. „În decembrie [2022] am avut o dezbatere despre apărarea sol-aer. În ianuarie am discutat despre tancurile de luptă. În februarie vom discuta despre avioane de luptă”, prezice un oficial din anturajul ministrului francez al Forțelor Armate.
„Următorul pas firesc vor fi avioanele de vânătoare”, a arătat unul dintre interlocutorii publicației Politico, în timp ce o altă sursă occidentală guvernamentală a declarat că livrarea de avioane de vânătoare este „absolut de neconceput”, dar a adăugat că este posibil ca la această discuție să se revină peste două – trei săptămâni.
Potrivit Politico, Casa Albă a comunicat Kievului că transferul de avioane de vânătoare este acum imposibil. Cu toate acestea, după cum notează ziarul, anterior SUA refuzaseră, de asemenea, să livreze sisteme HIMARS și tancuri de luptă, dar în cele din urmă acest armament a fost transferat în Ucraina. Până în prezent, disponibilitatea de a trimite avioane de vânătoare și-au exprimat-o Țările de Jos și Slovacia.
The Telegraph notează însă că Ministerul Apărării al Marii Britanii se teme că transferul de avioane de vânătoare va conduce la o mai mare escaladare a conflictului.
Până în prezent, poziții ferme în acest sens au fost exprimate de cancelarul Olaf Scholz și președintele SUA Joe Biden, amândoi politicienii afirmând că deocamdată această chestiune, a livrării de avioane Ucrainei, nu se discută în acest moment sub nicio formă.
Sisteme de apărare antiaeriană, în discuții dintre Franța și Italia
Pe același subiect, Reuters afirmă că Franța și Italia sunt foarte aproape de finalizarea detaliilor tehnice privind furnizarea către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană SAMP/T, informația agenției fiind furnizată de două surse diplomatice.
Nu era clar cât de repede se va lua o decizie finală. Însă noile lovituri cu rachete ale Rusiei probabil vor accelera și această decizie.
Ucraina a cerut aliaților săi occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană și a solicitat în mod special SAMP/T, cunoscut sub numele de Mamba, afla în prezent și în România. „Suntem în curs de finalizare cu italienii. Nu este foarte departe”, a declarat o sursă diplomatică franceză.
Sistemul SAMP/T, un consorțiu comun franco-italian, poate urmări zeci de ținte și poate intercepta 10 deodată, fiind singurul sistem fabricat în Europa care poate intercepta rachete balistice. „A fost luată o decizie politică. Acum trebuie doar să se finalizeze detaliile tehnice, deoarece este un sistem complicat”, a declarat un al doilea diplomat, adăugând că se așteaptă ca președintele francez, Emmanuel Macron și premierul italian, Giorgia Meloni să oficializeze decizia.
Discuții privind unele arme foarte controversate
Într-un articol publicat de ziarul belgian Le Soir, se afirmă că un oficial dintr-o țară europeană a propus să fie trimise bombe cu dispersie Ucrainei, asigurând că aceste arme controversate – a căror utilizare de către Rusia a fost criticată – ar putea fi utile pe câmpul de luptă.
Acest oficial al unei ţări europene, care nu a dorit să fie identificat nici prin nume, nici prin ţara de origine, a afirmat că guvernul său a aprobat livrarea şi caută să obţină acordul Germaniei, implicată în producţia acestor muniţii.
Bombele cu dispersie (BASM) sunt compuse dintr-un container, ca un obuz, care conţine proiectile explozive de dimensiuni mai mici, numite „submuniţii”. Foarte imprecise, ele lovesc o proporţie imensă de civili. Utilizarea lor şi transferul lor sunt interzise de convenţia de la Oslo din 2008, semnată de o mare parte a ţărilor occidentale.
Dar Kremlinul nu a semnat acest tratat şi ONU s-a alarmat de utilizarea de către Rusia a acestor arme în zone populate de la invadarea Ucrainei anul trecut.
Sursa: LE MONDE/LE SOIR/KOMMERSANT/POLITICO/REUTERS/RADOR
Sursa foto: President.gov.ua
