Publicația belgiană LA LIBRE BELGIQUE, citată de RADOR, atrage atenția într-un articol din 25 iunie 2024 (vezi articolul AICI) că o mică pată albastră de pe harta termică globală, situată în largul coastelor Groenlandei, ar putea avea consecințe grave. Ar fi legată de un fenomen climatic „foarte îngrijorător”, crede Stefan Rahmstorf, un oceanograf german intervievat de De Morgen. Întreaga emisferă nordică ar putea fi afectată de această schimbare.
Această mică pată nu ar trebui să fie acolo în 2024. „Modelele climatice au prezis acest fenomen pentru anul 2100, fără a fi sigur că se va întâmpla, dar cu siguranță nu pentru astăzi”, explică el. „Această pată albastră reprezintă un loc în care temperatura scade. Încălzirea globală nu are ca rezultat doar încălzirea globală a planetei. Unele zone devin tot mai reci, cu o dereglare completă a anotimpurilor: prăbușirea curentului oceanic care alimentează emisfera nordică cu căldură”, continuă oceanologul. Într-adevăr, această pată albastră este consecința sfârșitului curentului marin Gulf Stream. „Trebuie să evităm cu orice preț prăbușirea Curentului Golfului, este o catastrofă. Odată oprit, se așteaptă ca acest flux să stea departe o mie de ani sau mai mult. Iar studiile recente arată că riscul este mult mai mare decât credeam”.
Consecința ar fi o scădere a temperaturilor în Europa occidentală și în țările din nord cu aproximativ 3 grade la fiecare zece ani. Iernile ar fi cu 10 până la 15 grade mai reci. Verile ar fi mai răcoroase. Temperaturile din iulie și august ar corespunde celor pe care le cunoaştem în lunile aprilie și mai.
Din cauza schimbărilor climatice, resursele piscicole ale Mediteranei pentru anul 2024 s-au terminat deja, iar acum europenii vor consuma pește din import
Pe de altă parte, una dintre informațiile publicate recent, dar care nu a beneficiat de o prea mare audiență în presa internațională afirmă că resursele piscicole ale Mediteranei pentru anul 2024 sunt terminate, iar de astăzi, încep importurile, raportează WWF. Este momentul când Europa epuizează practic echivalentul producției sale interne anuale de pește, moluște și crustacee. Cu 58% din stocurile de pește supraexploatate, Mediterana este a doua cea mai supraexploatată mare din lume (față de 37,7% la nivel global), această condiție fiind exacerbată în primul rând de schimbările climatice.
„Dacă în primele șase luni am fi consumat doar resurse din mările noastre – explică WWF – din iulie până la sfârșitul anului acestea nu ar mai fi disponibile și Europa ar trebui să recurgă la importuri pentru a susține cererea în creștere a consumatorilor”. Cerere care este mult prea mare: fiecare cetățean consumă în medie 24 de kilograme de pește pe an, cantitate depăşită de italieni care consumă 31,21 de kilograme. Creșterea cererii, mai ales în perioada de vară, alimentează pescuitul excesiv. Speciile cele mai afectate de supraexploatare, amintește WWF, sunt merluciul, sardina, creveții (violet și roz) și barbunul de noroi. O situație agravată și mai mult de pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, care pune în pericol ecosistemele marine și economiile locale. De aici apelul WWF asupra importanței comportamentului responsabil al consumatorului.
Acțiuni umane la care se adaugă efectele crizei climatice care pune în pericol jumătate din producția mondială de pește. Încălzirea oceanelor ar putea duce la o scădere de până la 40% a stocurilor până în 2100.
Sursa foto: Wikipedia (GNU Free Documentation)
Sursa articol: LA LIBRE BELGIQUE / RADOR (traducere de Cătălina Păunel)
