La sfârşitul lunii (25-26 aprilie), la Sofia, este de aşteptat să fie semnat un acord de amploare între mai multe ţări, printre care Azerbaidjan, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, privind extinderea infrastructurii de gaze.
Acest lucru va face posibilă livrarea de gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria către Europa Centrală, după cum a anunțat ministrul interimar al energiei de la Sofia, Rosen Hristov, în timpul vizitei sale la terminalul turc Marmara Ereglisi LNG, unde a fost livrat primul transport de gaze naturale lichefiate, din cadrul acordului dintre Bulgargaz EAD și compania turcă Botaș.
Potrivit ministrului Hristov, acordul, care va fi semnat la Sofia, va permite Bulgariei să livreze din nou gaz lichefiat din surse americane și europene către Europa Centrală. „Acest acord este de importanță europeană. Desigur, în paralel cu acesta, ne continuăm cooperarea cu partea turcă, conform acordului pe care îl avem”, a spus acesta.
Acordul dintre Botaș și Bulgargaz a fost semnat la Sofia, la 3 ianuarie 2023, și este valabil 13 ani. Prin acesta, furnizorul public bulgar a obținut acces la cinci terminale pentru gaze naturale lichefiate și rețeaua de transport a gazelor din Turcia. Este planificat ca 1,5 miliarde de metri cubi de gaz să fie transferați pe an. Nava care a sosit acum în Turcia are o încărcătură de 50 de milioane de metri cubi.
„Acest acord este extrem de important pentru Bulgaria. De fapt, astăzi începe implementarea practică a înţelegerii la care s-a ajuns între președinții Bulgariei și Turciei în decembrie anul trecut. Pentru a realiza securitatea energetică și diversificarea aprovizionării, este foarte important să avem atât surse diferite de aprovizionare, cât și infrastructură diferită, adică rute diferite de furnizare a acestui gaz. Prin acest acord cu Botaș, mai adăugăm de fapt o rută de livrare a gazelor. Nava pe care o primim astăzi este contractată de Bulgargaz cu compania americană Cheniere. Ceea ce este convenit cu partea turcă este utilizarea infrastructurii de descărcare, regazificare, depozitarea și livrarea cantităților către Bulgaria”, a adăugat ministrul energiei.
Ministrul a subliniat că acest lucru demontează atacul politic de anul trecut că acest contract „era pentru livrări ascunse de gaz rusesc”. „După cum vedeți, gazul vine din SUA. Ne așteptăm să putem livra peste zece petroliere pe an prin acest acord. Este foarte important să precizăm că în cadrul acestui acord nu avem o înţelegere de utilizare a unui singur terminal, ci toate terminalele turcești. Multe ţări au încercat să ajungă la un astfel de acord cu Turcia, însă niciuna în afară de Bulgaria nu a reuşit. Noi am reusit să găsim o formulă câştigatoare, astfel încât şi partea turcă să aibă beneficii dintr-un astfel de acord”.
Rutele petrolului kazah se reorientează spre Azerbaidjan
Președinții Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, și cel al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, au discutat, la Astana, probleme ale colaborării economico-comerciale, de tranzitare și de transport, precum ale colaborării în domeniul umanitar. Pe de altă parte, la Baku a avut loc forumul de business al reprezentanților din cele două țări, la finalul căruia au fost semnate contracte în valoare de 55 de milioane de dolari. Una dintre temele-cheie ale convorbirilor la nivel înalt au fost problemele livrărilor de petrol kazah în Azerbaidjan, urmând ca ulterior sa acceseze piețe occidentale.
Tokaev acordă o mare atenție dezvoltării rutelor alternative de livrare a petrolului kazah pe piețele externe, întrucât cea mai mare parte a petrolului extras tranzitează teritoriul rusesc. Kazahstanul ar vrea să livreze aproximativ 8% din petrolul său prin teritoriul azer. Negocierile cu Baku au început încă anul trecut, când Tokaev a făcut o vizită în Azerbaidjan.
Anul trecut părțile s-au înțeles în ceea ce privește livrările a 1,5 milioane de tone de petrol pe an la terminalul Sangaceal, cu pomparea ulterioară pe conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan. Până la sfârșitul lunii aprilie pe această rută s-au pompat 125 mii de tone din zăcământul Tengiz, a comunicat serviciul de presă al KazTransOil.
Petrolul kazah este mult inferior, din punct de vedere al calității, celui din Azerbaidjan. De aceea partea azeră a încercat prin toate mijloacele să nu amestece petrolul său cu cel kazah, întrucât calitatea materiei prime se reflectă în prețul acesteia. Anul acesta este preconizată punerea în funcțiune a rutei Aktau-Baku, pe care se va pompa aproximativ 3,5 milioane de tone de petrol.
Problema este însă că volumul livrării de petrol pe această conductă este minim, deși capacitatea este mult mai mare. Potrivit datelor specialiștilor, potențialul portului Aktau poate fi majorat până la 20 de milioane de tone. „Partea kazahă trebuie nu numai să investească în extindrea conductei, dar și să facă o modernizare de aploare a întregii economii a portului și, cel mai important, să construiască două terminale maritime în Marea Caspică și să cumpere o flotă de tancuri, întrucât Kazahstanul nu are conductă pe fundul Mării Caspice. Deja se lucrează în acest sens”, a afirmat, pentru Nezavisimaia Gazeta, Dosîm Satpaev, director al Grupului de evaluare a riscurilor.
Pe viitor acest port poate îndeplini două funcții. Prima este majorarea exportului de produse energetice kazahe prin Azerbaidjan, Turcia și mai departe în Europa. A doua funcție a portului Aktau este majorarea volumului de tranzit al încărcăturilor din China prin Kazahstan în Europa. China a lansat deja o rută alternativă prin Marea Caspică, cu ocolirea Rusiei. Aceasta este o rută mai puțin comodă, dar ca alternativă va fi folosită mult mai intens, este de părere Satpaev.
Kazahstanul dorește să pompeze prin teritoriul Azerbaidjanului aproximativ șase milioane de tone de petrol. Potrivit informațiilor agenției Reuters, Baku a propus Astanei să folosească conducta Baku-Supsa, pomparea petrolului caspic pe aceasta fiind oprită în primăvara anului trecut. Baku-Supsa este o conductă pentru transportarea petrolului caspic de la terminalul Sangaceal din apropiere de Baku, pe Marea Caspică până la portul georgian Supsa, situat pe malul Mării Negre. Deocamdată este vorba de pomparea a cinci milioane de tone de petrol din zăcământul Kașagan din platforma continentală kazahă a Mării Caspice.
Astfel, Kazahstanul face pași consecvenți pentru majorarea exportului de petrol cu ocolirea Rusiei, reorientându-se spre Azerbaidjan. Experții consideră că transportarea petrolului pe traseul transcaspic constituie cea mai de perspectivă variantă pentru redirecționarea fluxurilor de petrol și de mărfuri. La succesele colaborării pe Ruta transcaspică internațională de transport s-a referit vicepremierul, ministrul comerțului și integrării al Kazahstanului, Serik Jumangarin, în cursul celei de a 19-a ședințe a Comisiei interguvernamentale Azerbaidjan-Kazahstan.
Jumangarin este și copreședinte al acestei comisii. Partea azeră a fost reprezentată de ministrul energiei, Parviz Șahbazov. După cum a declarat Jumangarin, Kazahstanul construiește calea ferată Dostîk-Moiîntî la frontierele sale din est, ceea ce va permite majorarea numărul trenurilor care merg din China de la 12 la 60 pe zi. În portul Aktau va începe să funcționeze în curând un hub de containere, care va avea și el o influență pozitivă asupra influenței rutei.
Ministrul kazah a comunicat, de asemenea, că în cadrul misiunii comerciale care a avut loc zilele acestea, la Baku, s-au semnat opt contracte în valoar de peste 55 de milioane de dolari. Totodată el a apreciat că volumul comerțului de 400-500 de milioane de dolari comerțului este unul scăzut și a adăugat că „Baku și Astana au un mare potențial care trebuie realizat”.
Părțile lucrează la livrarea pe piețele Azerbaidjanului a 110 tipuri de mărfuri kazahe în valoare de peste 304 milioane de dolari. Este vorba de produse de metalurgie, petrochimie, industrie alimentară, construcții de mașini, produse farmaceutice, bunuri de construcții. După cum a precizat Serik Jumangarin, s-a ajuns la un acord privind extinderea cooperării în domeniul transporturilor feroviare intermodale de marfă în direcțiile Azerbaidjan-Kazahstan-Azerbaidjan și Kazahstan-Turcia/Europa-Kazahstan prin tranzit prin Azerbaidjan. În cadrul proiectului Drumul Mătăsii Digital s-a ajuns la un acord pentru continuarea realizării proiectului construirii în comun a unor linii de comunicații cu fibră optică pe fundul Mării Caspice, care să lege Kazahstanul și Azerbaidjanul.
Sursa foto: Wikipedia
