Pe 9 septembrie, miniștrii europeni ai Energiei au lucrat la cinci măsuri prezentate de Ursula von der Leyen pentru a lupta împotriva creșterii prețurilor la energie electrică. Deşi sunt de acord cu privire la urgență, ei au pasat totuşi chestiunea președintei Comisiei pentru ca aceasta să prezinte un plan miercurea viitoare.
Reuniţi la Bruxelles într-un consiliu extraordinar menit să discute măsurile propuse de Comisie pentru a face să scadă preţurile energiei care explodează în Europa, miniştrii europeni s-au pus de acord doar asupra unor orientări generale și nu au ajuns sa definească limpede modalităţile de aplicare.
În cele cinci măsuri prezentate miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, majoritatea statelor membre au aprobat ideea plafonării veniturilor producătorilor de energie electrică din surse nucleare și regenerabile, precum și crearea unei contribuții de solidaritate plătibile de companiile de petrol și gaze.
În ceea ce privește plafonarea prețului gazelor, mai multe state europene (printre care Belgia, Italia, Polonia, Grecia și Slovacia) doresc să extindă plafonarea la toate gazele importate în Europa. Germania și Ungaria, printre altele, sunt reticente să limiteze prețul gazului rusesc. Teama este dată de declarația amenințătoare a lui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova ar urma să închidă complet robinetul de gaz, riscându-se astfel o nouă creștere a prețurilor.
Prin urmare, președinta Comisiei va reveni cu propuneri mai concrete miercurea viitoare, în timpul discursului despre starea Uniunii, rostit în fața Parlamentului European.
UE admite greșeala flagrantă din spatele scumpirilor: prețurile sunt legate de o bursă nesupravegheată. Pe care operează și Gazprom
Se consideră acum o mare greșeală legătura existentă între prețul gazului şi TTF (Title Transfer Facility) din Amsterdam în sistemele de reglementare și control ale Uniunii Europene. Oficiali ai Comisiei au redactat o analiză preliminară întâlnirii de la Bruxelles din 9 septembrie a miniștrilor europeni ai Energiei, analiză care l-a determinat pe comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, să anunțe intenția de a dezvolta „un indice complementar”, deoarece parametrul actual al prețului gazelor (TTF) este legat de o piață relativ mică și bazată pe gazoducte, care nu reflectă realitatea actuală din UE.
TTF din Amsterdam este o piață virtuală. Reprezintă în cel mai bun caz sistemul de aprovizionare din nord-estul continentului și a fost creată pentru a gestiona sistemul de intrare în Olanda prin gazoductul administrat inițial de Gasunie Transport Services, controlat 100% de către Gasunie, care este brațul energetic al statului.
Până la criza pandemică nimeni nu s-a îngrijorat de felul în care funcționează piața TTF de la Amsterdam cu sprijinul ICE, (Intercontinental Exchange), un gigant al platformelor financiare fondat în anul 2000 de Jeffrey Sprecher cu sprijinul marilor bănci de investiţii. ICE este un grup cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de dolari, care din 2013 controlează și NYSE, adică New York Stock Exchange. Fiind o bursă de valori, cu cât sunt mai multe tranzacții cu atât ICE câștigă mai mult.
Până în 2021, schimburile pe TTF crescuseră cu 45%, iar grupul ICE a înregistrat o creștere de 10% a veniturilor din sectorul energetic, la 1,2 miliarde de dolari. Însă marii comercianți de mărfuri energetice, fondurile speculative și un grup restrâns de companii energetice (inclusiv Gazprom) au adoptat tot mai mult TTF ca indice de referință pentru determinarea prețului gazului la nivel continental, până la punctul de a lega livrările de tendința din trimestrul precedent al contractelor futures (așa cum s-a constatat abia în iulie 2022 de către ARERA, Autoritatea de Reglementare pentru Energie, Rețele și Mediu). Acum, oficialii Comisiei admit că piața virtuală olandeză este mică (născută în cel mai bun caz pentru a fi regională), cu o volatilitate a prețurilor care a scăpat de sub control. Valorile TTF sunt cu 30% mai mari decât media prețurilor înregistrate în punctele virtuale de tranzacționare a gazelor din fiecare țară (British NBP, French Peg sau Iberian PVB).
Ce-i de făcut?
Tehnicienii propun îngheţarea TTF. În plus, ESMA (autoritatea care ar trebui să controleze piețele financiare) să efectueze o analiză rapidă asupra condițiilor reale ale pieței olandeze care, datorită dimensiunii sale presupus reduse, nu este supusă supravegherii. Grecia, care a solicitat un plafon la prețurile TTF, a fost de acord că piața trebuie corectată, iar prețurile contractelor futures să fie legate de indicele american Henry Hub net de costurile de lichefiere și transport în Europa (care în total, se ridică la aproximativ 45 MWh).
Este clar pentru toată lumea că sistemul care leagă aprovizionarea cu gaze de o bursă de valori în care sunt schimbate doar contracte financiare pune la pământ economia întregii Uniuni Europene.
În plus, Gazprom este unul dintre operatorii pieței virtuale olandeze. Gigantul de stat rus, neîndoielnic, ar putea afecta sau influența performanța acestui indice de care se leagă principalele contracte de aprovizionare. O anchetă în acest sens este mai mult decât binevenită.
Sursa: COURRIER INTERNATIONAL/LES ECHOS/IL FATTO QUOTIDIANO/COURRIER INTERNATIONAL/RAI NEWS/RADOR
