Care au fost greșelile teribile care au curmat regimul Sheikh Hasina în Bangladesh? The Spectator, într-un articol din 5 august a.c., face o analiză a activității premierului autoritar Sheikh Hasina.
În urmă cu o lună nimeni din Bangladesh nu și-ar fi putut imagina că Sheikh Hasina ar putea fi debarcată cu forța și expediată cu un elicopter militar în India. Și cu atât mai puțin Hasina însăși, dat fiind că partidul ei, Liga Awami, controla poliția, justiția și toate celelalte instituții ale statului. Însă e exact ce s-a întâmplat astăzi.
Sheikh Hasina, mătușa deputatului laburist britanic Tulip Siddiq, s-a aflat la putere 15 ani la rând. Chiar dacă alegerile din 2008, când a ajuns premier, au fost libere și corecte, toate celelalte alegeri care au urmat – 2014, 2018 și cele de anul acesta – au fost pătate de acuzații de măsluire.
Ajunsă premier în 2008, ea a devenit favorita organizațiilor pentru drepturile omului și a Occidentului în general, dar în timp ea s-a întors contra partidului de opoziție, Partidul Naționalist din Bangladesh (BNP), arestându-i mii de membri și împiedicându-l practic să funcționeze. Observatorii și organizațiile pentru drepturile omului arată că omorurile extrajudiciare au luat amploare, deopotrivă cu o nouă formă de violare a drepturilor omului: răpirea și încarcerarea secretă. Hasina a negat toate aceste acuzații. Dar dizidența nu era tolerată și presa a fost forțată tot mai mult să devină portavocea guvernului. Corupția nu a început în Bangladesh odată cu Liga Awami, însă acuzațiile de corupție au atins o culme nemaivăzută în cursul regimului Hasina.
Totuși, în tot acest răstimp Hasina a continuat să se bucure de un sprijin popular considerabil în Bangladesh. Ea este fiica lui Sheikh Mujib, cel care a condus lupta pentru independență a țării, iar Liga Awami continuă să fie considerată partidul care a înființat Bangladeshul, din moment ce a participat la războiul de nouă luni cu armata pakistaneză. Hasina a știut să exploateze foarte eficient legătura dintre partidul ei și lupta pentru independență; cât a fost în funcție a transformat Awami într-un partid ultranaționalist, în vreme ce Hasina eticheta mereu partidele din opoziție drept dizidenți anti-Bangladesh, ba chiar și colaboraționiști pro-Pakistan. Nu era permisă decât o singură variantă de relatare a războiului din 1971, iar aceea era decisă de Liga Awami.
Mai există și o altă fațetă a acestui ultranaționalism. Populația a ajuns să se sature de Hasina, vorbind mereu numai despre tatăl ei și partidul ei, și acordându-le slujbe la stat și privilegii numai celor pe care-i eticheta „pro-eliberare”.
Și obsesia partidului pentru 1971 a fost aceea care avea să o doboare de la putere în cele din urmă pe Hasina. Liga Awami stabilise un sistem de cote de angajare la stat conform căruia 30% din slujbe erau rezervate pentru nepoții luptătorilor din 1971 și 26% erau destinate unor categorii defavorizate. Astfel, cei mai mulți studenți s-au văzut nevoiți să concureze pentru numai 44% din slujbele guvernamentale, fapt care a înfuriat majoritatea.
În urma unor proteste studențești din 2018 guvernul a abolit cotele. Însă la începutul acestui iulie Curtea Supremă a hotărât că acea decizie a guvernului e neconstituțională. Studenții au mirosit ceva putred la mijloc, intuind că tot guvernul era de fapt în spatele deciziei judecătorești. Au început să protesteze, în număr mic inițial, în capitală și prin țară.
Hasina a comis atunci o greșeală teribilă. A convocat o conferință de presă și i-a făcut pe protestatari „nepoți de razakari”, adică colaboraționiști cu Pakistanul. Lucru care i-a înfuriat pe studenți, care au venit cu sloganul: „Eu sunt razakar. Tu ești Razakar. Cine spune? Autocrata o spune.” Astfel de lozinci au determinat aripa studențească a Ligii Awami, incitată chiar de unii miniștri, să-i atace pe studenții protestatari, omorând șase dintre ei pe 16 iulie. Acele omoruri au declanșat proteste studențești mult mai ample, pe care guvernul a încercat să le înăbușească prin forță brută. În decurs de opt zile cel puțin 200 de studenți și alți protestatari au fost uciși, printre care – a atestat UNICEF – și peste 30 de copii.
Guvernul a tăiat internetul, a impus interdicție de circulație pentru persoane și a chemat armata să o impună. Noi omoruri au avut loc, însă în scurt timp situația a părut să revină la normal și armata se retrăsese deja în cazărmi. Și aici criza s-ar fi putut încheia, dar liderii studenților au îndemnat la noi proteste – iar de data aceasta au ieșit în stradă mai toate categoriile de oameni, inclusiv dintre acelea care în mod normal ar fi trebuit să susțină Liga Awami. Cu toții aveau o singură revendicare: demisia lui Sheikh Hasina.
Părea capăt de drum pentru premier, însă ea a ținut ieri să mai arunce o dată zarul: partidul a scos iarăși în stradă poliția, însoțită de aripa studențească a Ligii, fapt care a dus la ciocniri soldate cu moartea a 95 de oameni, inclusiv 13 polițiști.
Ce s-a petrecut cu exactitate peste noapte nu știm, dar cert e că armata, altfel foarte loială, a realizat că e cazul să intervină pentru a menține ordinea și a-i face pe plac populației. Hasina a fost presată să demisioneze.
Comandantul armatei, generalul Wakuz Al Zaman, a anunțat că înființează un guvern interimar care – sperăm noi – va coopta membri respectați ai societății civile în vederea sarcinii cruciale de a organiza alegeri libere și corecte. Noul guvern interimar se va confrunta totuși cu provocări formidabile. Toate instituțiile statului sunt înțesate până la refuz cu loialiști ai Ligii Awami, ceea ce înseamnă că guvernul nu va putea administra nestânjenit țara. Mai mult, cum atât de mulți oameni au fost nedreptățiți de fostul guvern al Ligii, există riscul real să asistăm la acțiuni justițiare și punitive care ar putea da peste cap ordinea civică. Au fost deja incendiate casele mai multor politicieni ai Ligii.
Liga Awami va avea nevoie de mult timp pentru a-și reveni după acest episod, însă legătura dintre partid și independența țării îi va asigura perpetuarea. Un timp și mai îndelungat o va costa însă redresarea de pe urma complicității ei la cel mai mare masacru din Bangladesh de după obținerea independenței.
Parlamentul din Bangladesh a fost dizolvat, laureatul Premiului Nobel Muhammad Yunus e dispus să conducă guvernul
Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2006, a declarat marți că este gatat să devină liderul guvernului interimar din Bangladesh, a doua zi după fuga prim-ministrului Sheikh Hasina și preluarea țării de către armată, afirmă FRANCE 24. Luni, capitala Bangladeshului a cunoscut din nou scene de haos. Poliția și spitalele au raportat cel puțin 113 decese.
Liderul principalei mișcări din spatele demonstrațiilor din Bangladesh a dorit, marți, 6 august a.c., să-l vadă pe laureatul Premiului Nobel pentru Pace Muhammad Yunus la conducerea guvernului interimar, a doua zi după preluarea controlului țării de către armată și fuga în străinătate a primului ministru.
Dr. Muhammad Yunus, care se bucură de renume internațional și este recunoscut pe scară largă, a declarat că a fost de acord să-și asume această responsabilitate, însă nu se știe exact poziția pe care ar urma să o ocupe.
Laureatul premiului Nobel pentru Pace a declarat marți că este pregătit să conducă un guvern interimar, într-o declarație scrisă adresată AFP. „Întotdeauna am ţinut politica la distanță (…) Dar astăzi, dacă este necesar să acționez în Bangladesh, pentru țara mea și pentru curajul poporului meu, atunci o voi face”, a subliniat el cerând organizarea de „alegeri libere”.
Muhammad Yunus, în vârstă de 84 de ani, este cunoscut pentru că a scos milioane de oameni din sărăcie prin Grameen Bank, banca sa de microfinanțare, pionier în domeniu. Dar el şi-a atras dușmănia persistentă a lui Sheikh Hasina, care l-a acuzat că „suge sângele” săracilor.
Șeful armatei din Bangladesh, generalul Waker-Uz-Zaman, care urmează să se întâlnească marți cu liderii mișcării studențești, a anunțat luni viitoarea formare a unui guvern interimar.
„Vă dau cuvântul că toate nedreptățile vor fi reparate”, a afirmat acesta, precizând că armata va fi responsabilă pentru conducerea unui guvern interimar și că interdicţiile de circulaţie vor fi ridicate marți dimineață.
Crime împotriva comunității hinduse din Bangladesh
Presa internațională a evitat până în prezent să comenteze faptul în, în timpul protestelor din Bangladesh, numeroși etnici hinduși au fost jefuiți, torturați sau omorâți. Până în prezent nu se cunoaște dimensiunea acestor tragedii. Însă pe rețelele de socializare sunt încărcate numeroase fotografii și imagini video cu astfel de atrocități.
Sursa foto: Wikipedia
