Memorandumul va fi semnat în luna februarie, în cadrul unei ceremonii speciale la Atena, urmând ca grupul mixt de lucru greco-bulgar să înceapă elaborarea noului studiu pentru proiect. Lucrările de construcție a conductei Alexandroupoli – Burgas vor începe în 1-2 ani și că această conductă va fi pusă în funcțiune, probabil, în 3-4 ani.
Chiar daca noul studiu de proiect este similar cu precedentul, în cadrul documentului ce urmează a fi elaborat, fluxul de petrol nu va fi de la nord la sud, ci invers, iar Grecia, prin Alexandroupoli, va fi cea care va aproviziona Bulgaria cu petrol, și nu invers cum era prevăzut inițial. Cu o lungime totală de 260 km – 130 km în Grecia și restul în Bulgaria – conducta va avea o capacitate de 10 milioane de tone pentru a transporta petrol la rafinăria Lukoil din Burgas, care va trebui și ea modernizată.
În prezent, capacitatea rafinăriei este de 7-8 milioane de tone, dar aceasta va creşte la 10 milioane, după cum a anunțat recent reprezentantul Copelouzos Group, compania care va realiza noul proiect. Spre deosebire de planul inițial, proiectul în noua sa formă pare să aibă sprijinul deplin al SUA și UE în cadrul strategiei de obținere a independenţei totale de combustibilii fosili ruseşti. Într-adevăr, din moment ce vizita șefului Departamentului de Stat, Antony Blinken, în Grecia, în data de 21 februarie este confirmată, nu este exclus ca una dintre opririle pe care le va face să fie în nordul Greciei și mai ales la Alexandroupoli.
Turcia își arata iritarea față de acest proiect prin declarațiile ca, dacă planul va fi realizat, va scădea importanța Strâmtorii Bosfor și a ponderii sale geopolitice, dar și o creștere în continuare a rolului orașului Alexandroupoli și o dezvoltare geostrategică a acestuia, perspectivă faţă de care Ankara şi-a exprimat în repetate rânduri nemulţumirea.
Bulgarii doresc realizarea acestui proiect din mai multe motive. Pe de o parte, taxele „piperate” impuse de Turcia pentru tranzitarea strâmtorilor fac din ce în ce mai scumpă utilizarea lor de către navele cisternă care transportă petrol, pe de altă parte, Sofia caută alternative întrucât derogarea primită de la embargoul european asupra petrolului rusesc expiră în doi ani, o problemă pentru care, de altfel, Bulgaria se află permanent în vizorul Occidentului. Susținând că rafinăria Lukoil din Burgas, cea mai mare din Balcani, a fost construită pentru a funcționa numai cu petrol rusesc, Sofia a reușit să obțină aprobarea UE pentru a continua să importe țiței rusesc până la sfârșitul anului 2024. Însă produsele rafinate obținute pe baza țițeiului rusesc la rafinăria Lukoil de la Burgas sunt destinate doar consumului intern, fiind interzisă vânzarea lor în alte țări UE.
Cu toate acestea, Washingtonul, care după război vede o creștere a importanței relațiilor cu Sofia – se spune că luna viitoare, pe lângă Grecia, Antony Blinken ar putea vizita și Bulgaria – nu agreează derogarea de la embargo de care beneficiază Bulgaria și face presiuni asupra țării să devină complet independentă de Moscova.
De altfel, conform unor scenarii despre care se spune că sunt luate în considerare de partea bulgară cu privire la acest proiect vechi deja de 20 de ani, se discută extinderea conductei spre porturile Varna din Bulgaria și Constanța din România, cel mai mare port de la Marea Neagră.
